Vinul moldovenesc, o Cenușăreasă care se împiedică dacă pleacă de acasă. Exporturile abia ajung la 6% din PIB

Exporturile de vin ale Republicii Moldova reprezintă 6% din PIB-ul țării. Producătorii își livrează producția în 70 de țări.

„Ramura vinificației este foarte importantă, cu un potențial de creștere. „Astăzi noi exportăm mult vin îmbuteliat, ceea ce înseamnă vin de calitate, ceea ce ne-a adus și faima la nivel internațional. Este o creștere fenomenală, având drept concurenți țări consacrate producerii de vinuri. Trecem printr-o perioadă grea, din cauza prețului la gaz, respectiv se majorează prețul sticlei. Prețul majorat însă sper să nu fie un impediment. Cred că în 2023-2024 vom ajuta și micii producători să se încadreze în acest proces de internaționalizare”, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea la conferința organizată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, cu tema: „Cooperarea UE și Parteneriatul estic în sectorul vitivinicol: atractivitatea sectorului și oportunitățile de piață”.

Cea mai mare pondere a exporturilor de din vin o reprezintă piața din România.

Viorel Garaz, secretar de stat la Ministerul Economiei, a remarcat că sectorul vitivinicol este avansat. „România a fost prima țară care ne-a întins o mână de ajutor. Cu suportul partenerilor europeni, am reușim să diversificăm piețele de export, iar vinurile din țara noastră sunt exportate în peste 70 de țari și sunt cele mai medaliate la nivel internațional și sunt mereu în top”, a adăugat secretar de stat al Ministerului Economiei.

Elizaveta Breahna, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a menționat că sectorul vitivinicol contribuie cu 16% din valoarea adusă de sectorul agricol la bugetul național. „Circa 15% din populația aptă de muncă este antrenată în câmpul muncii anume în sectorul vitivinicol. Peste 52 de mii de fermieri sunt antrenați în procesul dat. Avem indicații geografice protejate. În 2022, exportul vinului s-a cifrat la 254 de milioane de dolari. Moldova este cea mai premiată țară din Europa de Est pentru calitatea vinului. În ultimii cinci ani, vinurile din țara noastră au fost premiate de cinci mii de ori”, a menționat Elizaveta Breahnă.

Ultimele date arată exporturile de vin ale Republicii Moldova au însumat 37 milioane dolari, cu 18,5% mai mult în trimestrul trei al anului 2022 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În trimestrul doi al anului trecut livrările de vinuri au constituit 26,6 milioane dolari, iar în trimestrul unu 24,6 milioane dolari.

În anul 2021 livrările de vinuri în străinătate s-au cifrat la 139 milioane dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinuri #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linie electrică Vulcănești–Chișinău, considerată una dintre cele mai importante investiții pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, nu ar fi putut preveni actuala criză provocată de avarierea liniei de înaltă tensiune Vulcănești – Isaccea, au recunoscut autoritățile în cadrul Comisiei pentru situații excepționale.

Întrebat direct de deputatul Vasile Costiuc dacă linia ar fi „salvat situația” în cazul în care ar fi fost deja funcțională, șeful Moldelectrica, Sergiu Carmanschi, directorul Moldelectrica a răspuns categoric: „Nu. Deoarece noi am pierdut unica legătură dintre Republica Moldova și Ucraina”.

Oficialul a explicat că problema nu ține de transportul intern al energiei, ci de lipsa capacității de import, după scoaterea din funcțiune a liniei Isaccea–Vulcănești. Astfel, chiar și cu linia Vulcănești–Chișinău operațională, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu aceleași dificultăți în asigurarea necesarului de consum.

În acest context, Carmanschi a precizat că autoritățile lucrează la diversificarea interconexiunilor, inclusiv prin construcția unei noi linii de 400 kV Bălți–Suceava, proiect aflat în derulare pe partea română, în timp ce în Republica Moldova procedurile de achiziție sunt în curs.

Declarațiile au stârnit reacții în cadrul ședinței. Deputatul Vasile Costiuc a pus sub semnul întrebării relevanța investițiilor majore în interconectare, sugerând că acestea nu oferă protecție în fața unor riscuri externe, precum atacurile asupra infrastructurii energetice din afara țării.

La rândul său, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a subliniat că rolul liniei Vulcănești–Chișinău este diferit. „Acea linie rezolvă problema care ține de șantaj din partea regimului separatist din Transnistria. Asta a fost intenția”, a declarat acesta, care menționat că proiectul contribuie la reducerea dependenței de regiunea transnistreană, chiar dacă nu poate elimina complet vulnerabilitățile externe.