Cum i-a convins Gavrilița pe deputați să voteze starea de urgență: Moldova nu îngheață de frig și nu stă pe întuneric

02 Feb. 2023, 17:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Feb. 2023, 17:27 // Actual //  Lupu Eduard

Starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova va fi prelungită pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 4 februarie curent. Decizia a fost aprobată, astăzi, cu votul majorității deputaților. În plenul Parlamentului, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că efectele războiului din Ucraina sunt resimțite și în țara noastră, la aproape un an de la declanșarea acestuia.

Șefa Executivului a menționat că, datorită instituirii și prelungirii stării de urgență, autoritățile au putut să acționeze prompt și să intervină pentru a gestiona provocările fără precedent, de care nicio guvernare de până acum nu s-a ciocnit: criza energetică, întreruperea lanțurilor logistice, amenințările la adresa securității și ordinii publice. De asemenea, dispozițiile adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) au permis primirea, în condiții decente, a sute de mii de oameni care au fugit din calea războiului, iar celor care au ales să rămână în Republica Moldova le sunt asigurate în continuare condiții de trai, muncă și educație.

„Am folosit cu multă prudență pârghiile oferite de legislația privind starea de urgență. Am reglementat prin dispoziții ale CSE doar acele cazuri în care nu aveam alte instrumente la dispoziție”, a spus Natalia Gavrilița, accentuând că Republica Moldova nu este unicul stat european nevoit să recurgă la starea de urgență.

Prim-ministra a subliniat că, datorită acțiunilor întreprinse prin intermediul CSE, țara noastră este, astăzi, mai puțin vulnerabilă la deconectări. În context, Natalia Gavrilița a făcut referire la contractul pe termen scurt (lunar) pentru achizițiile de energie electrică, încheiat cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan: „Nu a fost o soluție ușoară, dar, atunci când am adoptat-o, ne-am gândit, în primul rând, la bunăstarea și securitatea energetică a cetățenilor. În același timp, datorită pârghiilor pe care le oferă CSE, am reușit să sporim capacitatea de cumpărare a gazelor naturale și energiei electrice de către SA Energocom”.

„În pofida scenariilor apocaliptice pe care le auzeam în toamnă, Moldova nu a înghețat de frig și nu a stat în întuneric. Ieșim din această iarnă cu demnitate și mai independenți din punct de vedere energetic”, a declarat prim-ministra.

Printre principale decizii aprobate de CSE, în vederea  asigurării bunăstării și siguranței oamenilor, se numără compensațiile la facturile la gaze pentru cetățeni și mediul de afaceri, oferirea ajutorului suplimentar pentru plata serviciilor, în cazul majorării gradului de vulnerabilitate energetică, precum și suplinirea stocurilor de masă lemnoasă. O altă Dispoziție a CSE a introdus mecanismul de monitorizare a activității persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA.

„Prelungirea stării de urgență ne va oferi și în continuare posibilitatea utilizării mecanismelor create, în domenii precum aprovizionarea țării cu energie electrică și gaze naturale, gestionarea unor eventuale noi fluxuri de refugiați, asigurarea ordinii și securității publice. Sunt mulți care se întreabă de ce ne trebuie stare de urgență, dacă oamenii nu simt că suntem în stare de urgență. Eu îmi doresc să nu ajungem niciodată să simțim că suntem în stare de urgență. Prin CSE, îi protejăm pe oameni de consecințele războiului, iar prin activitatea curentă a Guvernului facem ce am promis: construim, pas cu pas, un stat european modern, un stat de drept, cu o economie rezilientă și o administrație modernă. Dacă oamenii nu simt starea de urgență, înseamnă că ne-a reușit și că abordarea noastră a fost corectă”, a subliniat prim-ministra.

Starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova va fi prelungită pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 4 februarie curent. Decizia a fost aprobată, astăzi, cu votul majorității deputaților. În plenul Parlamentului, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că efectele războiului din Ucraina sunt resimțite și în țara noastră, la aproape un an de la declanșarea acestuia.

Șefa Executivului a menționat că, datorită instituirii și prelungirii stării de urgență, autoritățile au putut să acționeze prompt și să intervină pentru a gestiona provocările fără precedent, de care nicio guvernare de până acum nu s-a ciocnit: criza energetică, întreruperea lanțurilor logistice, amenințările la adresa securității și ordinii publice. De asemenea, dispozițiile adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) au permis primirea, în condiții decente, a sute de mii de oameni care au fugit din calea războiului, iar celor care au ales să rămână în Republica Moldova le sunt asigurate în continuare condiții de trai, muncă și educație.

„Am folosit cu multă prudență pârghiile oferite de legislația privind starea de urgență. Am reglementat prin dispoziții ale CSE doar acele cazuri în care nu aveam alte instrumente la dispoziție”, a spus Natalia Gavrilița, accentuând că Republica Moldova nu este unicul stat european nevoit să recurgă la starea de urgență.

Prim-ministra a subliniat că, datorită acțiunilor întreprinse prin intermediul CSE, țara noastră este, astăzi, mai puțin vulnerabilă la deconectări. În context, Natalia Gavrilița a făcut referire la contractul pe termen scurt (lunar) pentru achizițiile de energie electrică, încheiat cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan: „Nu a fost o soluție ușoară, dar, atunci când am adoptat-o, ne-am gândit, în primul rând, la bunăstarea și securitatea energetică a cetățenilor. În același timp, datorită pârghiilor pe care le oferă CSE, am reușit să sporim capacitatea de cumpărare a gazelor naturale și energiei electrice de către SA Energocom”.

„În pofida scenariilor apocaliptice pe care le auzeam în toamnă, Moldova nu a înghețat de frig și nu a stat în întuneric. Ieșim din această iarnă cu demnitate și mai independenți din punct de vedere energetic”, a declarat prim-ministra.

Printre principale decizii aprobate de CSE, în vederea  asigurării bunăstării și siguranței oamenilor, se numără compensațiile la facturile la gaze pentru cetățeni și mediul de afaceri, oferirea ajutorului suplimentar pentru plata serviciilor, în cazul majorării gradului de vulnerabilitate energetică, precum și suplinirea stocurilor de masă lemnoasă. O altă Dispoziție a CSE a introdus mecanismul de monitorizare a activității persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA.

„Prelungirea stării de urgență ne va oferi și în continuare posibilitatea utilizării mecanismelor create, în domenii precum aprovizionarea țării cu energie electrică și gaze naturale, gestionarea unor eventuale noi fluxuri de refugiați, asigurarea ordinii și securității publice. Sunt mulți care se întreabă de ce ne trebuie stare de urgență, dacă oamenii nu simt că suntem în stare de urgență. Eu îmi doresc să nu ajungem niciodată să simțim că suntem în stare de urgență. Prin CSE, îi protejăm pe oameni de consecințele războiului, iar prin activitatea curentă a Guvernului facem ce am promis: construim, pas cu pas, un stat european modern, un stat de drept, cu o economie rezilientă și o administrație modernă. Dacă oamenii nu simt starea de urgență, înseamnă că ne-a reușit și că abordarea noastră a fost corectă”, a subliniat prim-ministra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2024, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
27 Feb. 2024, 16:05 // Actual //  Lupu Eduard

Preţul uleiului de măsline în Uniunea Europeană era în ianuarie 2024 cu 50% mai ridicat decât în luna similară din 2023, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În ianuarie 2024, toate statele membre UE au raportat majorări anuale ale preţurilor la uleiul de măsline, cel mai semnificativ avans fiind în Portugalia (69% comparativ cu ianuarie 2023), Grecia (67%) şi Spania (63%).

În contrast, cele mai mici creşteri de preţuri s-au înregistrat în România (13%), Irlanda (16%) şi Ţările de Jos (18%).

Preţul uleiului de măsline a explodat în semestrul doi din 2023, cu o creştere de 37% în august (comparativ cu august 2022). Tendinţa s-a accelerat în septembrie (44%) şi octombrie (50%), iar vârful s-a înregistrat în noiembrie 2023 (un avans de 51% faţă de noiembrie 2022). În decembrie s-a înregistrat o uşoară încetinire, preţurile fiind cu 47% mai ridicate (comparativ cu decembrie 2022).

La sfârșitul anului trecut, fermierii greci s-au plâns că producția de măsline în sezonul de toamnă 2023 a fost deosebit de proastă, comparativ cu anii precedenți.

Majoritatea proprietarilor de măslini au remarcat încă din vara anului 2023 că fructele se dezvoltă prost sau lipsesc cu desăvârșire acolo unde erau în exces în anii precedenți.

Problema subproducției, ca și în 2022, a apărut din cauza secetei prelungite, a faptului că „n-a plouat la timp”. În unele regiuni sau insule din Grecia, precum Creta, măslinele au crescut în proporție de 100% subdezvoltate, la dimensiunea unui sâmbure, și sunt imposibil de recoltat sau de folosit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău