Apă Canal rămâne în chinurile deconectărilor! Premier Energy i-a dat răgaz 4 zile să rezolve problema datoriilor

Premier Energy susține că în urma asigurărilor oferite de primarul general al mun. Chișinău, Ion Ceban și administrația S.A. „Apă-Canal Chișinău” privind identificarea unor soluții eficiente pentru stingerea datoriei acestei întreprinderi a acceptat să reconecteze temporar blocul administrativ al furnizorului de apă până la 7 februarie.

Cele două locuri de consum deconectate pe 2 februarie au fost reconectate la sursa de energie electrică în aceiași zi la ora 18:16.

Datoria S.A. „Apă-Canal Chișinău” în mărime de 67,8 milioane de lei pune presiune în continuare asupra activității reglementate de furnizare a energiei electrice a companiei Premier Energy și periclitează buna funcționare a sistemului energetic.

Realimentarea cu energie electrică a blocului administrativ al S.A. „Apă-Canal Chișinău a fost efectuată în contextul disponibilității pentru dialog a ÎCS „Premier Energy” SRL în vederea soluționării problemei datoriei acumulate de agentul economic, dar acesta trebuie să propună măsuri concrete și termene exacte de plată.

Precizăm că, dacă datoriile clienților deserviți vor continuă să crească, la rândul său, Premier Energy nu se va putea încadra în graficul de plată a energiei electrice necesară a fi procurată și livrată tuturor consumatorilor. Astfel, în această situație complicată Premier Energy nu-și poate asuma creditarea consumatorilor care acumulează datorii, pentru aceasta existând alte instrumente de finanțare.

Rămânem în așteptarea soluțiilor promise, care să soluționeze problema datoriei SA „Apă-Canal Chișinău” și să depășim astfel actuala situație dificilă ce vizează relațiile dintre părți, dar din păcate se răsfrânge, nu din cauza noastră și asupra locuitorilor municipiului Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#premier energu deconectari #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.