Eroarea comisă de Putin legată de anexarea din Ucraina. Protecția președintelui din Constituție se poate prăbuși brusc

08 Feb. 2023, 05:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Feb. 2023, 05:44 // Actual //  bani.md

Toată lumea se așteaptă la o escaladare a războiului în această primăvară – Rusia este pregătită să mobilizeze mai multe trupe, în timp ce Ucraina își va desfășura noile tancuri și artileria, toate în încercarea de a produce un rezultat militar decisiv. Vladimir Putin este cel care pare să dețină mai puține opțiuni, în special, decizia sa de a anexa anumite teritorii, în loc să le ocupe pur și simplu, l-a pus pe Putin la colț.

Atât schimbările constituționale realizate sub conducerea sa – cât și greutatea istoriei rusești – îl pot ține acolo și pot duce la pierderea puterii sale, după peste 2 decenii, potrivit unei analize realizate de Wilson Center.

Cei peste douăzeci de ani la putere ai lui Putin demonstrează că, în mod clar, acesta nu se simte legat de legislația rusă. În 2020, el a rescris Constituția rusă, limitând puterile legislativului, încorporând autonomia locală într-un „sistem unificat de putere publică” și acordându-și o excepție personală de la limita de două mandate consecutive pentru exercitarea președinției, stabilită în legea fondatoare originală a Rusiei din 1993.

În retrospectivă, însă, modificările constituționale rusești din 2020 ale lui Putin au prefigurat, de asemenea, intențiile sale în Ucraina. Modificările au inclus o dispoziție obscură care interzice Federației Ruse să dea înapoi orice teritoriu declarat ca făcând parte din țară. Inițial, s-a crezut că articolul se referea la Crimeea (și la Insulele Kurile). Cu toate acestea, decizia de a anexa mai multe provincii ucrainene (Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie) în 2022, pune acum această dispoziție într-o nouă lumină.

În esență, Putin nu se poate retrage din aceste provincii – și nici măcar nu poate negocia cu privire la acestea – fără a submina unul dintre noile sale principii fundamentale. Prin urmare, Putin nu poate pur și simplu să declare victoria și să plece acasă, deoarece o astfel de declarație ar duce acum la înstrăinarea pământului „rusesc”.
Astfel, observatorii care contemplă orice posibil scenariu de final al acestui război tragic trebuie să ia în considerare faptul că, din punctul de vedere al lui Putin, toată integritatea teritorială a Rusiei – inclusiv provinciile nou anexate – este în joc.
Vulnerabilitatea lui Putin
Cu excepția unei victorii categorice – sau a găsirii rămășițelor mai multor generali ruși din secolul al XVIII-lea pe care să îi comemoreze – Putin nu pare să aibă un plan de rezervă clar pentru supraviețuirea sa politică (și chiar personală). Putin părea să se fi uitat peste umăr atunci când a rescris Constituția în 2020. El a oferit imunitate pe viață oricărui fost președinte, chiar dacă acesta a demisionat sau nu și-a putut termina mandatul. Un fost președinte primește, de asemenea, un loc pe viață în Consiliul Federației, Camera Superioară a Parlamentului rus.
Ads
S-ar putea ca inspirația pentru aceste protecții să fi venit de la un alt autocrat de lungă durată al lui Putin, Nursultan Nazarbaiev. Chiar și după ce Nazarbaiev a demisionat din funcția de președinte al Kazahstanului în 2019, după douăzeci și opt de ani de mandat, el a rămas șeful consiliului de securitate kazah, cu statutul constituțional suplimentar de „Lider al națiunii”. Ambele aceste titluri – precum și statutul său de senator pe viață – au fost ulterior anulate în 2022, în urma unei izbucniri de violență.

Pericolul pentru Putin de a nu putea să evite soarta lui Nazarbaiev pare să crească pe zi ce trece. Putin trebuie să găsească mai mult de 300.000 de soldați pentru o ofensivă de primăvară, știind că încercările sale anterioare de mobilizare au făcut ca bărbații ruși în vârstă de încorporare să fugă din țară spre orice ieșire disponibilă.

În ultimă instanță, Putin a urmat manualul fiecărui lider rus de succes (Petru cel Mare, Ecaterina cea Mare, Alexandru I), în sensul că moștenirea istorică a celui care conduce națiunea depinde de cât de mult teritoriu a adăugat el sau ea la Imperiul Rus. În schimb, acei lideri care pierd teritoriu sunt invariabil amintiți ca fiind niște ratați. Aceasta a fost soarta lui Mihail Gorbaciov, a cărui reputație a rămas pentru totdeauna diminuată de prăbușirea Uniunii Sovietice.

În mod ironic, Putin pare destinat unei soarte similare cu cea a lui Gorbaciov în ceea ce privește pierderea teritoriilor anexate, cu o singură excepție majoră. El nu va împărtăși laudele universale pe care Gorbaciov le-a primit la moartea sa, ca lider care a încercat să extindă libertățile poporului rus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.