Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Cea mai apropiată navă americană de război de Rusia: Premieră de la începutul invaziei lui Putin în Ucraina

Cea mai apropiată navă americană de război de Rusia: Premieră de la începutul invaziei lui Putin în Ucraina

08 Feb. 2023, 05:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Feb. 2023, 05:40 // Actual //  bani.md

Războiul provocat de Putin se apropie de borna de un an, iar sfârșitul conflictului nu se zărește la orizont. În schimb, Statele Unite au deplasat pentru prima dată o navă de război de la începutul invaziei Rusiei în Marea Neagră. Vasul USS Nitze s-a aflat în apele teritoriale ale Turciei pe 3 februarie 2023, iar câteva zile mai târziu el a vizitat Grecia.

Distrugătorul USS Nitze a operat în Marea Neagră, fiind cea mai apropiată navă de război americană de Rusia, de la declanșarea invaziei Moscovei din Ucraina, potrivit Jerusalem Post.

Vasul USS Nitze operează ca parte a Grupului George H.W. Bush Carrier Strike. Nava de război a intrat în regiunea Mării Negre și a vizitat Turcia pe 3 februarie 2023, ceea ce a fost confirmat pe contul de Twitter al Flotei a șasea a Marinei SUA.

Câteva zile mai târziu, nava a vizitat și portul Pireu din Grecia. Ultima navă de război americană care a intrat în regiunea Mării Negre a fost în decembrie 2021. Semnificația vizitei navei de război americane în timpul războiului dintre Rusia și Ucraina, este una plină de importanță pentru alianța NATO.

https://youtu.be/qTPg2SYoNOU

Ambasadorul SUA în Turcia, Jeff Flake și Consulul General al SUA la Istanbul, Julie Eadeh au vizitat nava timp de câteva ore.

Ambasadorul american nu a făcut nicio legătură între prezența navei și războiul în curs dintre Rusia și Ucraina. Mai degrabă, Flake a descris vizita ca pe o oportunitate de a consolida o relație cu NATO.

„Turcia este un aliat NATO foarte apreciat”, a spus Flake într-un comunicat de presă al Flotei a șasea. „Vizita lui Nitze este o oportunitate de a consolida și mai mult parteneriatul nostru de lungă durată și vital cu Turcia.”

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.