Prăbușire a veniturilor Rusiei în ianuarie 2023: Gaură de 25 de miliarde de dolari în visteria lui Putin

08 Feb. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Feb. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

După începerea invaziei lui Putin din Ucraina, Occidentul a instituit mai multe pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei pentru a diminua bugetul care să alimenteze mașina de război. Rusia se confruntă cu un deficit uriaș, încă din ianuarie 2023, o gaură de 25 de miliarde de dolari provenită din micșorarea veniturilor din petrol și gaze și creșterea cheltuielilor.

Sumele din exporturile de petrol și gaze naturale ale guvernului rus s-au prăbușit în ianuarie, contribuind la cel mai mare deficit bugetar pentru prima lună a anului cel puțin din 1998 și până acum, potrivit Bloomberg.

Veniturile fiscale din petrol și gaze au scăzut cu 46% în ianuarie față de anul trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 59% din cauza războiului din Ucraina. Combinația acestor factori a dat Rusiei un deficit public de 1.760 de miliarde de ruble (25 de miliarde de dolari), a anunțat luni Ministerul de Finanțe de la Moscova.

Scăderea veniturilor din petrol și gaze naturale vine ca urmare a sancțiunilor occidentale asupra exporturilor rusești, care includ acum o interdicție a Uniunii Europene asupra majorității importurilor maritime de țiței și combustibili rafinați, precum și plafonarea prețurilor în cadrul G7. Din cauza acestor măsuri, țițeiul Urals – principalul petrol de export al Rusiei – se tranzacționează cu reduceri semnificative față de prețurile de referință.

Veniturile fiscale ale Rusiei provenite din petrol și gaze se prăbușesc din cauza plafonării prețurilor și a interzicerii importurilor.

Președintele Vladimir Putin, a cărui agresiune militară împotriva Ucrainei a provocat sancțiunile internaționale, a cerut guvernului său să prezinte până la 1 martie un plan privind modul de evaluare a prețului petrolului rusesc pentru a compensa efectul negativ al sancțiunilor asupra veniturilor bugetare. În prezent, Ministerul de Finanțe impozitează producătorii de petrol pe baza unei evaluări lunare a prețului Urals de către Argus Media.

În ianuarie, cotația medie a petrolului Urals a fost de 49,48 dolari pe baril, cel mai mic nivel din decembrie 2020, potrivit Ministerului de Finanțe. Acest lucru se compară cu prețul mediu de referință Brent de 77,82 dolari pe baril luna trecută.

Un declin al exporturilor de gaze rusești a contribuit, de asemenea, la scăderea veniturilor din energie, după ce Gazprom de PJSC a redus cea mai mare parte a livrărilor sale către Europa, cândva cea mai mare piață a sa.

S-a înregistrat, de asemenea, și o scădere a veniturilor din sectorul non-energetic. Acestea au scăzut cu 28% în ianuarie, a declarat ministerul, acuzând în parte o schimbare a regulilor pentru taxa pe valoarea adăugată.

Scăderea veniturilor bugetare din petrol este de așteptat, dar scăderea cu 30% a taxelor legate de consumul intern este de rău augur”, a declarat Alex Isakov, economist la Bloomberg Economics. „Ne așteptăm ca veniturile din petrol să continue să fie subperformante pe tot parcursul anului, aducând deficitul la 1,5% din PIB peste proiecțiile guvernului”.

Într-o declarație separată, Ministerul de Finanțe de la Moscova a dezvăluit că a vândut 3,6 tone de aur, precum și 2,3 miliarde de yuani din fondul suveran de investiții în ianuarie pentru a contribui la acoperirea deficitului. Cea mai mare parte a rezervelor internaționale ale Rusiei a fost înghețată din cauza sancțiunilor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.