Mercedes-Benz prins cu țeapa! Mașinile ar fi fost echipate cu ”dispozitive false” pentru a înşela testele de emisii

Mercedes-Benz se confruntă cu peste 300.000 de plângeri la Înalta Curte din Londra din partea proprietarilor de vehicule diesel care ar fi fost echipate cu ”dispozitive de înfrângere” pentru a înşela testele de emisii, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Se spune că producătorul german de automobile ar fi indus în eroare clienţii cu privire la conformitatea anumitor vehicule diesel, cu standardele de emisii de oxid de azot (NOx).

Mercedes-Benz neagă că în vehiculele sale au fost instalate dispozitive de înfrângere, care pot modifica nivelurile de emisii ale vehiculelor.

Un purtător de cuvânt al companiei a declarat într-un comunicat: ”Credem că pretenţiile sunt lipsite de fond şi ne vom apăra cu fermitate împotriva lor”.

Procesul colectiv urmează scandalului ”dieselgate” care a cuprins Volkswagen după ce a recunoscut că a înşelat testele pentru motoare diesel din SUA, care au costat producătorul de automobile peste 32 de miliarde de euro (34 de miliarde de dolari) pentru reparaţii de vehicule, amenzi şi costuri legale.

Aproape 300.000 de plângeri au fost emise împotriva Mercedes-Benz la Londra, iar alte aproximativ 35.000 sunt în curs, au declarat avocaţii la o audiere preliminară de joi.
Mercedes-Benz şi reclamanţii au convenit că revendicările ar trebui gestionate împreună.
Oliver Campbell, reprezentând reclamanţii, a declarat în documentele instanţei că anumite vehicule Mercedes-Benz conţineau tehnologie concepută pentru a reduce emisiile de NOx, dar care funcţionează corect doar la anumite temperaturi.

El a spus că acest lucru înseamnă că vehiculele au produs ”cantităţi mult mai mari de NOx decât era permis” şi că Mercedes-Benz nu are nicio apărare sustenabilă în proces.

Cu toate acestea, avocaţii care reprezintă Mercedes-Benz au negat că vehiculele sale conţineau dispozitive de înfrângere, spunând că nu a existat o reducere a eficienţei sistemelor lor de control al emisiilor.
Helen Davies a spus în argumente scrise că procesul se bazează în mare măsură pe litigii separate în Marea Britanie, intentate împotriva Volkswagen, care anul trecut a acceptat să plătească 193 de milioane de lire sterline (235 de milioane de dolari) pentru a soluţiona 91.000 de pretenţii, fără nicio admitere a răspunderii.

Dar, a adăugat ea, au existat ”diferenţe cruciale” în cazul împotriva Mercedes-Benz, deoarece vehiculele sale nu au folosit niciun software care să recunoască momentul în care acestea sunt testate pentru emisii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dispozitive #emisii #Mercedes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom