O veste fantastică pentru moldoveni! Scumpirile s-au temperat. Inflația se duce în jos

10 Feb. 2023, 15:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Feb. 2023, 15:29 // Actual //  bani.md

Prețurile medii de consum în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 au crescut cu 27,3%. La produse alimentare cu 28,6%, mărfuri nealimentare cu 18,4% și servicii prestate populaţiei cu 38,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

În luna ianuarie 2023 faţă de luna decembrie 2022 au crescut cu cca 0,5% (față de 2,8% în luna respectivă a anului 2022), respectiv se atestă o temperarea a scumpirilor galopante începute în anul 2022 urmare a crizei energetice care a tras în sus toate prețurile.

Datele statistice relevă că cel mai mult s-au scumpit zahărul – 58,3%, ouăle – 44%, legumele – 42,7 și fructele – 41%. Prețurile la carne au crescut cu 22,2%.

La produsele nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la carburanți – 30,3% și materiale de construcții – 23,7%.

La serviciile prestate populației, cele mai mari creșteri au fost la serviciile comunal locative – 81,4%, energie electrică – 78,5%, gaze naturale – 63,7%, transportul de pasageri – 60,3% și încălzire centralizată – 56,2%.

BNM prognozează o inflație de 13,7% în anul 2023 și de 5,5% în 2024 – ținta băncii centrale.

„Evenimentele asociate conflictului militar din Ucraina și potențialele escaladări mențin caracterul persistent al riscurilor și incertitudinilor privind perspectiva inflației pe termen scurt și mediu. În acest context, de subliniat recesiunea economică și geopolitică din regiune, agravarea condițiilor economice mondiale și temperarea cererii mondiale, prețurile de import la resursele energetice și la produsele alimentare. Se profilează incertitudini cu privire la producția agricolă din anul curent și din anul viitor, alături de cele asociate momentului și magnitudinii ajustării tarifelor la serviciile reglementate. Relevante sunt incertitudinile cu privire la modalitatea de reflectare a compensațiilor de către Biroul Național de Statistică cu potențiala modificare a traiectoriei prețurilor reglementate”, declara guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea deciziei de politică monetară de la începutul săptămânii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.