O veste fantastică pentru moldoveni! Scumpirile s-au temperat. Inflația se duce în jos

Prețurile medii de consum în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 au crescut cu 27,3%. La produse alimentare cu 28,6%, mărfuri nealimentare cu 18,4% și servicii prestate populaţiei cu 38,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

În luna ianuarie 2023 faţă de luna decembrie 2022 au crescut cu cca 0,5% (față de 2,8% în luna respectivă a anului 2022), respectiv se atestă o temperarea a scumpirilor galopante începute în anul 2022 urmare a crizei energetice care a tras în sus toate prețurile.

Datele statistice relevă că cel mai mult s-au scumpit zahărul – 58,3%, ouăle – 44%, legumele – 42,7 și fructele – 41%. Prețurile la carne au crescut cu 22,2%.

La produsele nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la carburanți – 30,3% și materiale de construcții – 23,7%.

La serviciile prestate populației, cele mai mari creșteri au fost la serviciile comunal locative – 81,4%, energie electrică – 78,5%, gaze naturale – 63,7%, transportul de pasageri – 60,3% și încălzire centralizată – 56,2%.

BNM prognozează o inflație de 13,7% în anul 2023 și de 5,5% în 2024 – ținta băncii centrale.

„Evenimentele asociate conflictului militar din Ucraina și potențialele escaladări mențin caracterul persistent al riscurilor și incertitudinilor privind perspectiva inflației pe termen scurt și mediu. În acest context, de subliniat recesiunea economică și geopolitică din regiune, agravarea condițiilor economice mondiale și temperarea cererii mondiale, prețurile de import la resursele energetice și la produsele alimentare. Se profilează incertitudini cu privire la producția agricolă din anul curent și din anul viitor, alături de cele asociate momentului și magnitudinii ajustării tarifelor la serviciile reglementate. Relevante sunt incertitudinile cu privire la modalitatea de reflectare a compensațiilor de către Biroul Național de Statistică cu potențiala modificare a traiectoriei prețurilor reglementate”, declara guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea deciziei de politică monetară de la începutul săptămânii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.