Mârlănia agresivă a lui Putin! Dezvăluirile unei regine

Vladimir Putin a încercat, de la preluarea puterii, să pozeze într-un politician popular, amabil, care se bucură de simpatia celor cu care intră în contact. Rând pe rând, artiști sau politicieni s-au lăsat seduși de masca pe care o afișa. Însă nu toți i-au căzut în plasă. Au fost și dintre cei care i-au văzut adevărata față și s-au declarat îngroziți.

Regina Margareta a II-a a Danemarcei este unul dintre cei care nu s-au lăsat păcăliți de masca pe care o afișa Vladimir Putin. Ea povestește că l-a întâlnit pe dictatorul de la Kremlin cu două ocazii și de fiecare dată a fost frapată de figura acestuia. Regina Margareta a II-a a afirmat că imaginea lui Vladimir Putin, de la cele două întâlniri, o va urmări până la moarte.

Suverana Danemarcei a povestit că s-a întâlnit cu zeci de lideri din toată lumea, de-a lungul celor 51 de ani de când a ajuns în fruntea statului. Ea spune că nu va uita niciodată întâlnirea ei cu Vladimir Putin, relatează vineri dpa.

În vârstă de 82 de ani, regina l-a întâlnit pe Putin în timpul unei vizite de stat în Rusia, în 2011, iar mai apoi în 2014, la comemorarea a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor din Normandia. La nici una dintre aceste întâlniri, a povestit, nu s-a simțit confortabil.

Într-un interviu acordat săptămânalului Weekendavisen, din Danemarca, Margareta a II-a a mărturisit că, de fiecare dată, s-a gândit că Putin nu este un om plăcut. Ea a povestit că a fost frapată, în special, de o anumită trăsătură a acestuia: ochii foarte reci.

„N-am mai văzut ochi atât de reci în viaţa mea”, a spus regina Danemarcei.

Suverana daneză a mai declarat, în același interviu, pentru publicația respectivă, că urmăreşte îndeaproape ştirile despre Ucraina. Ea s-a declarat uluită de rezilienţa ucrainenilor.

Mai mult, l-a descris pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept „omul potrivit în momentul potrivit”. În acest context, regina Margareta a salutat răspunsul Europei și ajutorul pe care l-a dat Kievului. Ea s-a arătat mulțumită că aliații occidentali au acceptat să ofere inclusiv tancuri de luptă Leopard care să fie folosite împotriva Rusiei.

„Putin credea că poate destrăma întreaga Europa, dar ne-a făcut să ne solidarizăm”, a spus regina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mirlanie #intimidare #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.