Diplomația dezastruoasă a lui Bashar al-Assad. După cutremurul din Siria, arabii vor să-l aducă în rândul lumii

Pe măsură ce numărul morților a crescut, al-Assad a primit simpatie, ajutor și atenție din partea multor țări, precum și oferte de sprijin din partea înalților oficiali ai Organizației Națiunilor Unite. Emiratele Arabe Unite și-a mărit donația pentru cutremur la 100 de milioane de dolari – un sfert din întreaga sumă pentru situații de urgență de care dispune ONU, în încercarea de a-l aduce pe Al-Assad în rândul lumii.

Cutremur devastator din Turcia și Siria de săptămâna trecută a creat o oportunitate pentru președintele autoritar al Siriei, Bashar al-Assad, de a reveni în lumina reflectoarelor globale după ce ani de zile a fost evitat, acuzat fiind de bombardarea și torturarea propriului popor în timpul războiului civil din Siria, care macină această țară de 12 ani.

Pe măsură ce numărul morților a crescut, al-Assad a primit simpatie, ajutor și atenție din partea multor țări, precum și oferte de sprijin din partea înalților oficiali ai Organizației Națiunilor Unite, mai degrabă datorită naturii decât a războiului. Ca o ironie, ajutorul vine fix din partea occidentalilor, considerați inamici de Bashar al-Assad și pe care i-a acuzat în nenumărate rânduri că „politizează” criza, potrivit the New York Times.

Emiratele Arabe vor să îl aducă pe Al-Assad în rândul lumii

Dezastrul a întărit efortul de ardere lentă a câtorva țări arabe de a-l atrage înapoi în rândul lumii pe Al-Assad, printre care Emiratele Arabe Unite, care săptămâna aceasta și-a mărit donația pentru cutremur la 100 de milioane de dolari – un sfert din întreaga sumă pentru situații de urgență de care dispune ONU, într-o acțiune denumită apel pentru Siria.

Dar puține lucruri substanțiale s-au schimbat, drept pentru care sancțiunile americane și cele europene rămân în picioare. Al-Assad, care are o reputație de om extrem de intransigent, a oferit o „concesie” rară, permițând convoaielor de ajutor ONU să folosească două puncte de trecere a frontierei suplimentare de la granița cu Turcia, pentru a trece direct pe teritoriul controlat de opozanții săi, pentru prima dată de la începutul războiului civil care a început cu 12 ani în urmă.

„Fără îndoială că acesta este un moment bun pentru președintele sirian”, a spus Emile Hokayem, analist pentru țările din Orientul Mijlociu la Institutul Internațional de Studii Strategice din Londra. „O tragedie pentru sirieni este un avantaj pentru Assad, pentru că nimeni altcineva nu vrea să gestioneze această mizerie”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bashar #Arabia #siria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.