Asfaltări și plombări făcute din lopată a drumurilor! Câte milioane alocă autoritățile

Cabinetul de miniștri a avizat aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor Fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2023, în valoare de 1,5 miliarde de lei.

„Mijloacele financiare vor fi repartizate pentru întreținerea şi reparația construcțiilor inginerești și a drumurilor publice naționale cu o lungime totală de 5 951 km”, a precizat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija.

Se preconizează a fi utilizate 828 848,4 mii de lei pentru lucrări de întreținere a drumurilor publice naționale (plombarea gropilor, profilarea părții carosabile, întreținerea terasamentului şi sistemelor de evacuare a apelor, întreținerea lucrărilor de artă etc). De asemenea, 534 500 mii de lei vor fi alocate pentru executarea lucrărilor de reparație capitală a drumurilor și construcțiilor inginerești.

Unele din lucrările preconizate pentru anul 2023 sunt construcția drumului de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta, reparația a 10 poduri amplasate pe drumurile expres și republicane (M1, M5, R6, R12, R16), cât și etapa II a Proiectului de amenajare a intersecției denivelate cu construcția podului peste râul Bîc și a pasajului peste calea ferată (M1 intersecție cu drumul de acces către s. Ghidighici).

În cadrul ședinței Guvernului Republicii Moldova din 21.02.2023, a fost aprobat și planul de debursare lunară a mijloacelor fondului rutier pentru anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #reparatie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.