Lovitura devastatoare fără precedent primită de Ucraina de la Putin: Impactul real al invaziei Rusiei a ieșit la iveală

23 Feb. 2023, 08:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2023, 08:32 // Actual //  bani.md

La un an de la începutul războiul lui Putin din Ucraina, analiștii financiari au făcut un bilanț al dezastrului provocat de Rusia țării vecine. Impactul real al distrugerilor arată că invazia rusă a dat o lovitură fără precedent economiei Ucrainei, mai mare decât cea provocată de prăbușirea Uniunii Sovietice.

Mai multe grafice, care au fost prezentate de Bloomberg, prezintă modul în care atacul rusesc împotriva Ucrainei a afectat economia țării și cum își finanțează Kievul bugetul de război.

Un aspect important al analizei arată că economia Ucrainei a căzut dramatic, cu 32,5% în 2022, cea mai mare scădere din ultimii 30 de ani. O micșorare semnificativă s-a produs în 1994, când PIB-ul Ucrainei a coborât cu 22,9%. În schimb, în 2021, produsul intern brut al țării urcase cu 3,4%.

Experții Băncii Centrale de la Kiev prognozează că în acest an, PIB-ul Ucrainei ar putea crește cu 0,3%, pe fondul unei economii slăbite. Se așteaptă ca economia să își accelereze ritmul atunci când riscurile de securitate se vor diminua.

Legat de finanțarea țării din 2022, bugetul Ucrainei a primit 51,3 miliarde de dolari din obligațiuni, împrumuturi și granturi. Kievul s-a bazat pe o combinație de surse străine și locale, pentru a-și finanța bugetul de război.
Principalul sprijin intern a venit din partea Băncii Centrale (12,8 miliarde de dolari) și a obligațiunilor de război emise de Ministerul de Finanțe. Ajutoarele au venit din Statele Unite (11,99 miliarde de dolari), Uniunea Europeană (7,96 miliarde de dolari), obligațiuni guvernamentale (7,69), Fondul Monetar Internațional (2,69), Canada (1,9), Germania (1,58), Banca Mondială (1,39), Marea Britanie (1,08).

Un alt element principal pentru rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse l-a constituit ajutorul militar extern. Cele mai mari ajutoare din domeniu au venit de la SUA (29,2 miliarde de dolari), Marea Britanie (2,8), Germania (2,8), Polonia (2,4), Canada (1).

Bilanțul devastator al invaziei Rusiei din Ucraina este reliefat în statisticile care arată valoarea pagubelor de război, care ar însuma 136 de miliarde de dolari, potrivit Centrului de strategie economică de la Kiev.

Totalul daunelor este împărțit astfel: clădiri rezidențiale – 52,5 miliarde de dolari, infrastructură – 35,6, mediu – 14, active ale companiilor – 13, educație – 8,2, energie – 6,8, agricultură – 6,6, transporturi – 2,9, retail – 2,4, servicii municipale – 2,3, cultură, turism, sport – 2,1, sănătate – 1,7.

Ucraina estimează că cea mai mare parte a pagubelor cauzate de rachetele și artileria rusă a fost cauzată locuințelor oamenilor. Rachetele au vizat, de asemenea, drumuri, poduri, linii electrice și centrale electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Iun. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Iun. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija afirmă că sfârșitul lunii iunie aduce atât oportunități, cât și provocări pentru agricultori. Potrivit acestuia, ieftinirea petrolului și a gazelor naturale a redus costurile pentru motorină și îngrășăminte, însă, în același timp, și prețurile cerealelor au intrat pe o tendință descendentă.

Rija susține că cea mai mare oportunitate a momentului este reprezentată de îngrășămintele cu azot, ale căror prețuri au scăzut aproape la jumătate față de maximele înregistrate anterior. Ureea se tranzacționează la aproximativ 400–420 de dolari pe tonă în porturile din România, în timp ce sulfatul de amoniu și azotatul de amoniu s-au ieftinit semnificativ într-o singură săptămână. Potrivit economistului, normalizarea transportului prin Strâmtoarea Hormuz și revenirea Iranului pe piață au contribuit la majorarea ofertei și la reducerea prețurilor.

În aceste condiții, el recomandă agricultorilor care dispun de resurse financiare și spații de depozitare să achiziționeze acum îngrășămintele pentru campania agricolă 2026–2027, apreciind că riscul unei viitoare creșteri a prețurilor este mai mare decât cel al unor noi scăderi.

Pe de altă parte, economistul avertizează că piața cerealelor rămâne slabă. Prețurile porumbului și soiei continuă să fie sub presiune, iar pentru grâu și orz perspectivele sunt influențate negativ de recolta record estimată în Turcia, care ar putea accentua concurența pe piețele de export din regiunea Mării Negre, inclusiv pentru Republica Moldova.

În schimb, floarea-soarelui continuă să beneficieze de prețuri ridicate, susținute de oferta redusă din regiune și de cererea puternică din India. Totuși, Rija atrage atenția că noua recoltă este deja ofertată la prețuri mai mici, ceea ce indică faptul că actualele cotații favorabile sunt temporare și avantajează în special vânzarea stocurilor vechi.

Economistul remarcă și creșterea cu peste 40% a costurilor transportului maritim față de anul trecut, aspect care oferă producătorilor din Republica Moldova un avantaj competitiv pe piețele din bazinul Mediteranei, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, datorită distanțelor mai scurte de livrare.

În concluzie, Iurie Rija consideră că 2026 nu este nici un an de criză, nici unul excepțional pentru agricultură, ci un an în care succesul depinde de controlul costurilor și de alegerea momentului potrivit pentru valorificarea producției.