Cine profită în urma războiului lui Putin: Firmele unei mari puteri NATO câștigă masiv

23 Feb. 2023, 08:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2023, 08:29 // Actual //  bani.md

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina acum un an de zile a bulversat piețele internaționale din diverse domenii, dar și bursele financiare.

S-au modificat rutele de transport și schimburile comerciale din întreaga lume, iar firmele energetice din Statele Unite, o mare putere din cadrul NATO, au încheiat contracte importante pe termen lung, privind livrarea de gaze în Europa.

Companiile americane de petrol și gaze fac eforturi pentru a rezolva problema pe termen scurt a unei aprovizionări dificile cu gaze a Europei, determinată de invazia Ucrainei de către Rusia, cu contracte pe termen lung cu gaz natural lichefiat (GNL), arată un nou raport publicat recent, potrivit The Guardian.

Industria americană a combustibililor fosili a încheiat 45 de contracte pe termen lung și extinderi de contracte de la începutul războiului, potrivit cercetărilor realizate de către experții de la Friends of the Earth, Public Citizen și BailoutWatch. Aceasta este o creștere majoră față de cele 14 astfel de contracte semnate în 2021.

În timp ce volatilitatea prețurilor la gaz în Europa se reduce deja, majoritatea noilor contracte nu vor livra gaz decât până în 2026 sau mai târziu, după care vor bloca achizițiile timp de 20 de ani sau mai mult.

„Terminalele GNL sunt investiții extrem de scumpe, pe mai multe decenii”, a spus Lukas Ross, coautor al raportului și manager de program pentru Friends of the Earth. „Pentru ca o bancă sau alt investitor să se simtă confortabil să scrie un cec pentru așa ceva, au nevoie de certitudinea pieței. Și modul în care această certitudine este furnizată este prin contracte pe termen lung. Dar o criză a aprovizionării pe termen scurt nu ar trebui rezolvată cu infrastructură pe termen lung.”

Și apoi mai este problema climei. Luate împreună, contractele de GNL din 2022 totalizează 58,1 milioane de tone metrice pe an de GNL în fiecare an – adică mai mult de jumătate din gazul ars pentru gătit și încălzire în casele din SUA în 2021. Aceste contracte reprezintă 351 de milioane de tone metrice de emisii de dioxid de carbon per fiecare an, echivalent cu emisiile anuale ale a 94 de centrale pe cărbune sau o treime din toate gospodăriile din SUA.

„Câte dintre aceste proiecte sunt construite – și câți ani de extracție și emisii sunt blocați – este poate cea mai urgentă problemă de politică climatică din SUA astăzi”, a spus Ross.
Guvernul SUA a accelerat procesul de autorizare pentru mai multe dintre terminalele GNL propuse, dintre care multe au fost blocate ani de zile înainte de invazia Ucrainei. Un terminal pe care Sempra Energy încearcă să-l construiască în Port Arthur, Texas, din 2019, de exemplu, a anunțat în ianuarie 2023 că și-a asigurat contracte care acoperă 80% din producția sa pentru următorii 20 de ani, netezind calea către construcție.

Companiile de petrol și gaze care încearcă de ani de zile să construiască terminale de export pe coasta Pacificului pentru a ajunge mai ușor la clienții din Asia și-au găsit o casă în Mexic. Acolo se construiesc mai multe proiecte, dintre care majoritatea vor trece în continuare prin procesele de autorizare din SUA, deoarece gazul pe care îl vor exporta va ajunge exclusiv din SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.