Comisia Europeană interzice folosirea TikTok pe telefoanele de serviciu. Ordonă angajaților să șteargă aplicația

Comisia Europeană a interzis personalului său să utilizeze TikTok, invocând îngrijorări legate de securitate și de practicile de colectare a datelor ale aplicației deținute de compania chineză ByteDance.

Funcţionarii şi angajaţii Comisiei Europene au fost invitaţi să îşi dezinstaleze aplicaţia de pe dispozitivele electronice profesionale până cel târziu la 15 martie, a precizat un purtător de cuvânt al executivului comunitar, confirmând astfel o informaţie a site-ului Euractiv.

„De la începutul mandatului său, Comisia Europeană a avut un interes puternic în securitatea cibernetică (…) În acest domeniu a fost luată astăzi o decizie” pentru „a proteja instituţia”, a spus şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, fără a oferi alte detalii.Ca reacţie, TikTok a deplâns decizia Comisiei Europene, spunând că este „eronată”.

„Suntem dezamăgiţi de această decizie, pe care o considerăm eronată şi bazată pe idei false”, a precizat un purtător de cuvânt al TikTok, într-un comunicat.Bruxelles-ul îşi concentrează de mult timp atenţia asupra TikTok şi a restului marilor companii de tehnologie, iar în acest context, în ianuarie, s-a întâlnit cu CEO-ul companiei chineze, Shou Zi Chew, pe care l-a ameninţat că va interzice utilizarea reţelei sociale în Uniunea Europeană dacă nu împiedică minorii să aibă acces la „videoclipuri potenţial mortale” şi dacă nu face imposibil transferul datelor utilizatorilor către ţări terţe.

Comisia Europeană calcă pe urmele Statelor Unite, unde Congresul le-a interzis aleşilor şi angajaţilor acestora să instaleze aplicaţia pe telefoanele oficiale Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Comisia Europeană interzice folosirea TikTok pe telefoanele de serviciu. „Suntem dezamăgiţi de această decizie”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interzis #TikTok #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.