Şoferii îşi pierd interesul pentru maşinile electrice, pe măsură ce costul energiei creşte

Şoferii îşi pierd rapid interesul faţă de maşinile electrice pe măsură ce costul energiei electrice creşte, iar preţurile la benzină şi motorină continuă să scadă, potrivit The Telegraph.

Proporţia de cumpărători de maşini care iau în considerare achiziţionarea unui model electric în acest an a scăzut la mai puţin de o cincime, comparativ cu unul din patru în urmă cu un an, conform studiului.

Şeful Stellantis, care deţine Vauxhall, a avertizat că clasele de mijloc nu îşi pot permite costul maşinilor electrice fără sprijinul subvenţiilor de stat.

Carlos Tavares, directorul executiv al Stellantis, a declarat: „Cea mai importantă problemă a electrificării este accesibilitatea pentru clasa de mijloc. Cu asta ne luptăm acum – cât de repede putem reduce costurile pentru a aduce EV [vehiculul electric] la un nivel de accesibilitate pe care oamenii îl pot plăti fără subvenţii”.

Costul iniţial al vehiculelor plug-in a devenit inaccesibil pentru mulţi, deoarece inflaţia galopantă face ca modelele să fie şi mai scumpe. De exemplu, un Volkswagen Golf costă de la aproximativ 25.000 de lire sterline, în timp ce un VW ID.3 complet electric de dimensiuni similare începe de la aproximativ 36.400 de lire sterline. Preţurile pentru Leaf, modelul Nissan alimentat cu baterii, pornesc de la 29.000 de lire sterline, în timp ce modelul Juke cu motor termic începe de la 20.700 de lire sterline.

În acelaşi timp, scăderea preţurilor la pompă face ca mulţi şoferi să păstreze mai mult timp maşinile pe benzină şi diesel.

După ce au crescut vertiginos după invazia Rusiei în Ucraina, preţurile la benzină au scăzut. Între timp, preţurile la motorină au scăzut la cel mai mic nivel de după începerea războiului din Ucraina.

Preţurile mai mari la gazele naturale cu ridicata au dus, de asemenea, la creşterea preţurilor la electricitate, ceea ce face ca încărcarea unui vehicul electric să fie mai scumpă atât acasă, cât şi pe drum.

De asemenea, lipsa punctelor de încărcare pe drumurile din Marea Britanie a pus sub presiune adoptarea vehiculelor cu încărcare la priză. Potrivit Societăţii producătorilor şi comercianţilor de autovehicule (SMMT), anul trecut a fost construit un singur încărcător public nou la fiecare 53 de maşini electrice vândute.

Mark Oakley, director al AA Cars, a declarat: „Este reconfortant pentru industria auto că atât de mulţi şoferi intenţionează să cumpere o maşină în acest an, deşi bugetele de familie întinse îi determină adesea pe oameni să ia decizii de cumpărare diferite. Datele de căutare ale AA Cars arată că cumpărătorii manifestă un interes deosebit pentru maşinile mici, care sunt accesibile la cumpărare şi ieftine de utilizat. Acest lucru poate fi, de asemenea, în spatele scăderii apetitului pentru EV-uri, deoarece acestea costă de obicei mai mult la început decât echivalentele lor pe benzină sau diesel”.

Potrivit datelor publicate de RAC în ianuarie, costul de încărcare a unei maşini electrice pe drum pentru drumuri lungi este acum mai scump decât cel al alimentării echivalentelor lor pe benzină şi diesel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lumină #preturi #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.