Țara europeană care vrea să taxeze profiturile excesive ale băncilor pentru a crește cheltuielile pentru apărare

Profiturile excesive ale băncilor din Lituania ar putea fi taxate anul acesta și în 2024, potrivit unei propuneri a Ministerului de Finanțe, relatează Reuters.

În urma majorării dobânzilor, necesară pentru contracararea inflației ridicate, profiturile băncilor din statul baltic au crescut semnificativ.

În acest context, ministrul de Finanțe, Gintare Skaiste, a propus taxarea temporară a câștigurilor și folosirea banilor pentru cheltuielile în apărare.

”În mare parte, politica băncilor nu influenţează profiturile, ele sunt obţinute datorită circumstanţelor excepţionale, şi sunt probabil surprinzătoare chiar şi pentru bănci”, a declarat acesta.

Autoritățile de la Vilnius propun ca, în 2023 şi în 2024, să fie impusă o taxă de 60% asupra părţii din veniturile din dobânzi ale băncii care sunt mai mari cu 50% decât media din ultimii patru ani. Dacă legea va fi aprobată de Parlament, Guvernul ar putea obține în cei doi ani 510 milioane de euro.

Peste jumătate din activele bancare din Lituania sunt deținute de două grupuri suedeze: Swedbank, ale cărei profituri în 2022 au urcat cu 64%, la 148 milioane de euro, şi SEB, ale cărei profituri au crescut cu 49%, la 172 milioane de euro, potrivit Digi24.Atât SEB, cât şi Swedbank vor fi afectate de taxă, a precizat guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Simkus. Băncile din Lituania ar putea obţine un profit combinat de un miliard de euro în 2023 şi în 2024, de trei ori mai mare decât nivelul din ultimii ani, a mai spus Skaiste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #profit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.

#pavel durov #sanctiuni #telegram