Țara europeană care vrea să taxeze profiturile excesive ale băncilor pentru a crește cheltuielile pentru apărare

Profiturile excesive ale băncilor din Lituania ar putea fi taxate anul acesta și în 2024, potrivit unei propuneri a Ministerului de Finanțe, relatează Reuters.

În urma majorării dobânzilor, necesară pentru contracararea inflației ridicate, profiturile băncilor din statul baltic au crescut semnificativ.

În acest context, ministrul de Finanțe, Gintare Skaiste, a propus taxarea temporară a câștigurilor și folosirea banilor pentru cheltuielile în apărare.

”În mare parte, politica băncilor nu influenţează profiturile, ele sunt obţinute datorită circumstanţelor excepţionale, şi sunt probabil surprinzătoare chiar şi pentru bănci”, a declarat acesta.

Autoritățile de la Vilnius propun ca, în 2023 şi în 2024, să fie impusă o taxă de 60% asupra părţii din veniturile din dobânzi ale băncii care sunt mai mari cu 50% decât media din ultimii patru ani. Dacă legea va fi aprobată de Parlament, Guvernul ar putea obține în cei doi ani 510 milioane de euro.

Peste jumătate din activele bancare din Lituania sunt deținute de două grupuri suedeze: Swedbank, ale cărei profituri în 2022 au urcat cu 64%, la 148 milioane de euro, şi SEB, ale cărei profituri au crescut cu 49%, la 172 milioane de euro, potrivit Digi24.Atât SEB, cât şi Swedbank vor fi afectate de taxă, a precizat guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Simkus. Băncile din Lituania ar putea obţine un profit combinat de un miliard de euro în 2023 şi în 2024, de trei ori mai mare decât nivelul din ultimii ani, a mai spus Skaiste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #profit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI