Ucraina va cumpăra gaze în comun cu ţările UE și vrea să cumpere 2 miliarde de metri cubi

Ucraina va participa la programul Uniunii Europene de cumpărare în comun de gaze de pe pieţele globale şi are ca obiectiv să achiziţioneze 2 miliarde de metri cubi de combustibil înainte de iarna viitoare, a declarat joi şeful politicii energetice a UE, comisarul Kadri Simson, relatează Reuters, citată de News.ro.

Ţările UE, care încearcă să înlocuiască gazul rusesc, intenţionează să facă o cerere în comun, pentru a semna primele contracte colective de gaze în lunile următoare, astfel încât să înceapă umplerea depozitelor înaintea vârfului de cerere din timpul iernii.
„Ucraina a indicat că, pe lângă propria producţie internă, ar putea avea nevoie, pentru o iarnă sigură, de încă 2 miliarde de metri cubi”, a declarat joi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, într-o conferinţă de presă.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, care gestionează achiziţiile comune de gaz ale UE, a avut miercuri o videoconferinţă cu furnizorii internaţionali de gaze.

Sefcovic a declarat că Europa este pe cale să îşi extindă capacitatea de retransformare a gazelor naturale lichefiate la 227 de miliarde de metri cubi până în 2024, faţă de 178 de miliarde de metri cubi în prezent, pe măsură ce ţările vor schimba gazul rusesc cu alte surse de aprovizionare.

Participarea la schema UE ar putea ajuta Ucraina să evite penuria de gaze. Din cei 27,3 miliarde de metri cubi de gaze pe care Ucraina i-a folosit în 2021, producţia internă a reprezentat aproximativ 19,8 miliarde de metri cubi, importurile au fost de 2,6 miliarde de metri cubi, iar 4,9 miliarde de metri cubi de gaze au fost luate din depozitele subterane.

Estimările iniţiale ale companiei energetice de stat Naftogaz sugerează că producţia de gaze a Ucrainei a fost de aproximativ 18 miliarde de metri cubi în 2022.

Ucraina foloseşte puţin gaz pentru a produce electricitate, dar se bazează pe acest combustibil pentru încălzire şi industrie – sectoare vulnerabile în cazul în care loviturile ruseşti ar deteriora infrastructura.
Ucraina nu importă gaze direct din Rusia, dar conductele ucrainene transportă în continuare o parte din gazul rusesc către Europa.

Rusia a bombardat infrastructura energetică a Ucrainei în ultimele luni, iar joi a lansat atacuri cu rachete în Ucraina, ucigând cel puţin şase civili şi forţând centrala nucleară de la Zapororjie să iasă din reţea.

Kadri Simson a declarat că va convoca joi o videoconferinţă de urgenţă cu miniştrii energiei din Ucraina şi UE pentru a discuta situaţia de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, cea mai mare din Europa, după ce Kievul a declarat că atacurile ruseşti au deconectat centrala de la reţeaua electrică şi au forţat-o să treacă la alimentarea de urgenţă cu motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #achizitie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.