Ucraina va cumpăra gaze în comun cu ţările UE și vrea să cumpere 2 miliarde de metri cubi

Ucraina va participa la programul Uniunii Europene de cumpărare în comun de gaze de pe pieţele globale şi are ca obiectiv să achiziţioneze 2 miliarde de metri cubi de combustibil înainte de iarna viitoare, a declarat joi şeful politicii energetice a UE, comisarul Kadri Simson, relatează Reuters, citată de News.ro.

Ţările UE, care încearcă să înlocuiască gazul rusesc, intenţionează să facă o cerere în comun, pentru a semna primele contracte colective de gaze în lunile următoare, astfel încât să înceapă umplerea depozitelor înaintea vârfului de cerere din timpul iernii.
„Ucraina a indicat că, pe lângă propria producţie internă, ar putea avea nevoie, pentru o iarnă sigură, de încă 2 miliarde de metri cubi”, a declarat joi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, într-o conferinţă de presă.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, care gestionează achiziţiile comune de gaz ale UE, a avut miercuri o videoconferinţă cu furnizorii internaţionali de gaze.

Sefcovic a declarat că Europa este pe cale să îşi extindă capacitatea de retransformare a gazelor naturale lichefiate la 227 de miliarde de metri cubi până în 2024, faţă de 178 de miliarde de metri cubi în prezent, pe măsură ce ţările vor schimba gazul rusesc cu alte surse de aprovizionare.

Participarea la schema UE ar putea ajuta Ucraina să evite penuria de gaze. Din cei 27,3 miliarde de metri cubi de gaze pe care Ucraina i-a folosit în 2021, producţia internă a reprezentat aproximativ 19,8 miliarde de metri cubi, importurile au fost de 2,6 miliarde de metri cubi, iar 4,9 miliarde de metri cubi de gaze au fost luate din depozitele subterane.

Estimările iniţiale ale companiei energetice de stat Naftogaz sugerează că producţia de gaze a Ucrainei a fost de aproximativ 18 miliarde de metri cubi în 2022.

Ucraina foloseşte puţin gaz pentru a produce electricitate, dar se bazează pe acest combustibil pentru încălzire şi industrie – sectoare vulnerabile în cazul în care loviturile ruseşti ar deteriora infrastructura.
Ucraina nu importă gaze direct din Rusia, dar conductele ucrainene transportă în continuare o parte din gazul rusesc către Europa.

Rusia a bombardat infrastructura energetică a Ucrainei în ultimele luni, iar joi a lansat atacuri cu rachete în Ucraina, ucigând cel puţin şase civili şi forţând centrala nucleară de la Zapororjie să iasă din reţea.

Kadri Simson a declarat că va convoca joi o videoconferinţă de urgenţă cu miniştrii energiei din Ucraina şi UE pentru a discuta situaţia de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, cea mai mare din Europa, după ce Kievul a declarat că atacurile ruseşti au deconectat centrala de la reţeaua electrică şi au forţat-o să treacă la alimentarea de urgenţă cu motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #achizitie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija constată o schimbare în structura exporturilor de cereale ale Republicii Moldova în luna mai. Deși exporturile totale au crescut atât ca volum, cât și ca valoare, motorul acestui avans nu a mai fost grâul, ci porumbul, care și-a majorat livrările cu aproape 75%. Analiza mai arată că Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc, în timp ce Libanul a dispărut complet din topul importatorilor de porumb, locul său fiind preluat de state europene.

În luna mai 2026, Republica Moldova a exportat 176.000 de tone de cereale în valoare de 700,2 milioane de lei, cu 7% mai mult cantitativ și cu 8,9% mai mult valoric față de aprilie. Creșterea a fost determinată de revenirea puternică a exporturilor de porumb, în timp ce livrările de grâu au scăzut cu aproape 10%.

Potrivit economistului, grâul a rămas principala cultură exportată, cu 115.867 de tone, însă ponderea sa în totalul exporturilor de cereale s-a redus de la 78% în aprilie la aproape 66% în mai. În schimb, exporturile de porumb au urcat de la 34.300 la aproape 60.000 de tone, ajungând să reprezinte peste o treime din întregul volum exportat.

O schimbare s-a produs și pe harta destinațiilor de export. Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc și a depășit România, care și-a redus constant ponderea în ultimele luni. În același timp, Libanul, care în martie și aprilie absorbea peste jumătate din exporturile de porumb ale Moldovei, a dispărut complet din lista cumpărătorilor. Locul său a fost preluat de Grecia, Italia și Turcia, iar Marea Britanie și Țările de Jos (Marea Britanie și Țările de Jos sunt jurisdicții offshore n.a) au intrat, de asemenea, în rândul importatorilor.

Analiza relevă și apropierea prețurilor dintre cele două culturi. Prețul mediu al grâului a crescut cu 2,3%, până la 3.943 de lei pe tonă, în timp ce porumbul s-a ieftinit ușor, la 4.045 de lei pe tonă. Astfel, diferența de preț dintre cele două produse s-a redus de la 251 de lei pe tonă în aprilie la doar 102 lei în mai.

La nivelul companiilor exportatoare, Rusagro-Prim SRL și-a consolidat poziția de lider atât la exportul de grâu, cât și la cel de porumb. În cazul grâului, compania a ajuns să controleze aproape 30% din exporturi, iar la porumb peste 41% din volumul total livrat peste hotare.

În concluzie, Iurie Rija apreciază că luna mai marchează o schimbare de tendință pentru exporturile de cereale ale Republicii Moldova. Dacă în primele luni ale anului grâul domina categoric piața, acum porumbul revine, iar exportatorii își diversifică piețele de desfacere. Potrivit economistului, următoarele luni vor arăta dacă această reorientare către cumpărătorii europeni reprezintă o tendință de durată sau doar un fenomen temporar înaintea noului sezon agricol.