Țara europeană care vrea să taxeze profiturile excesive ale băncilor pentru a crește cheltuielile pentru apărare

Profiturile excesive ale băncilor din Lituania ar putea fi taxate anul acesta și în 2024, potrivit unei propuneri a Ministerului de Finanțe, relatează Reuters.

În urma majorării dobânzilor, necesară pentru contracararea inflației ridicate, profiturile băncilor din statul baltic au crescut semnificativ.

În acest context, ministrul de Finanțe, Gintare Skaiste, a propus taxarea temporară a câștigurilor și folosirea banilor pentru cheltuielile în apărare.

”În mare parte, politica băncilor nu influenţează profiturile, ele sunt obţinute datorită circumstanţelor excepţionale, şi sunt probabil surprinzătoare chiar şi pentru bănci”, a declarat acesta.

Autoritățile de la Vilnius propun ca, în 2023 şi în 2024, să fie impusă o taxă de 60% asupra părţii din veniturile din dobânzi ale băncii care sunt mai mari cu 50% decât media din ultimii patru ani. Dacă legea va fi aprobată de Parlament, Guvernul ar putea obține în cei doi ani 510 milioane de euro.

Peste jumătate din activele bancare din Lituania sunt deținute de două grupuri suedeze: Swedbank, ale cărei profituri în 2022 au urcat cu 64%, la 148 milioane de euro, şi SEB, ale cărei profituri au crescut cu 49%, la 172 milioane de euro, potrivit Digi24.Atât SEB, cât şi Swedbank vor fi afectate de taxă, a precizat guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Simkus. Băncile din Lituania ar putea obţine un profit combinat de un miliard de euro în 2023 şi în 2024, de trei ori mai mare decât nivelul din ultimii ani, a mai spus Skaiste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #profit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.