După o represiune de doi ani asupra sectorului privat, Xi Jinping încearcă să-i convingă pe antreprenorii chinezi că se pot întoarce în siguranță să înființeze startup-uri tehnologice și să pună umărul la reconstruirea economiei țării. Dar este o misiune grea, scrie Bloomberg.
Atacul Partidului Comunist asupra întreprinderilor private a început la sfârșitul anului 2020, odată cu tăcerea miliardarului Jack Ma și cu restricții majore asupra întreprinzătorilor din sectorul imobiliar, iar apoi s-a extins asupra unei mari părți a economiei. De fiecare dată când Beijingul a dat semne de retragere, represiunea s-a extins în noi sectoare, de la jocuri online până la transport. Capitalul de risc a tras frâna investițiilor.
Cei mai influenți oameni de afaceri chinezi sunt îngrijorați de atitudinea guvernului de la Beijing față de întreprinderile private, într-o perioadă în care China încearcă să își revină după pandemie.
Congresul chinez a stabilit o nouă instituție care va reglementa industria financiară, sperând să forțeze creșterea PIB la nivelul de dinainte de pandemie, iar guvernul a promis la sfârșitul anului trecut că va încuraja sectorul privat.
Până și Xi Jinping, care a exercitat mai mult control asupra economiei chineze decât oricare dintre predecesorii săi, a schimbat deviza „prevenim expansiunea dezordonată a capitalului” în „ghidăm dezvoltarea sănătoasă a capitalului”.
Cu toate acestea, susținerea acordată de stat mediului de afaceri rămâne extrem de scăzută. Investițiile în capitalul de risc au scăzut cu 45% anul trecut.
Oamenii de afaceri intervievați de Bloomberg spun că se tem să investească în noi întreprinderi sau să încorporeze vreun startup exclusiv din vina guvernului.
Guvernul de la Beijing dorește să limiteze influența capitalului, de teamă ca firmele să nu dobândească atât de multă influență încât să ajungă să sfideze autoritățile.
Cum impune respectul autoritățile comuniste
Metoda e același: oamenii de afaceri chinezi dispar câteva zile, apoi compania lor anunță public că aceștia „cooperează” într-o investigație a autorităților.
Nu se știe niciodată nici despre ce autoritate e vorba, nici despre ce anchetă este vorba, nici unde se află oamenii de afaceri.
Analiștii spun că aceasta este cea mai nouă metodă a guvernului lui Xi Jinping de a controla economia Chinei. Guvernul de la Beijing susține că nu face decât să elimine corupția.
Miliardari reduși la tăcere
Aceste dispariții sunt de natură să semene teroare în rândul oamenilor de afaceri chinezi, mai mult decât orice declarație pe care ar da-o guvernul, scrie Bloomberg. Este o metodă subtilă, dar puternică de a controla mediul de afaceri prin frică.
Dispariția lui Bao Fan, un om de afaceri din industria tehnologică, a atras din nou atenția asupra unui fenomen recent observat în China. Fondatorul companiei China Renaissance Holdings – care are o listă de clienți ce include giganții Tencent, Alibaba și Baidu – este considerat un titan al sectorului tech din China. Cazul Bao a avut un tipar cunoscut: el a dispărut timp de câteva zile, înainte ca firma pe care o conduce să anunțe că omul de afaceri „cooperează cu o anchetă desfășurată de autoritățile din Republica Populară Chineză”.
Jack Ma, directorul Alibaba și cel mai bogat om din China în acel moment, a dispărut în 2020 timp de trei luni. Înainte de dispariția sa, el a criticat instituțiile de reglementare financiară chineze.
De atunci, fondatorul Alibaba nu a mai fost văzut în China. Se speculează că ar fi în Japonia, Thailanda sau Australia, dar nimeni nu are dovezi concrete.
În 2015, a dispărut și afaceristul Guo
Guangchang, patronul clubului de fotbal Wolverhampton Wanderers. Aceeași formulă stilistică a fost invocată de compania sa când a reapărut.
În 2017, Xiao Jianhua a fost răpit dintr-un hotel din Hong Kong. Cinci ani mai târziu, a fost condamnat la 12 ani în închisoare și firma sa a fost amendată cu 8 miliarde de dolari.
Xiao are și cetățenie canadiană, dar diplomaților canadieni nu li s-a permis să asiste la procesul miliardarului. Autoritățile au răspuns că Beijingul nu recunoaște dubla cetățenie.
În martie 2020, miliardarul Ren Zhiqiang, un magnat al imobiliarelor, a dispărut după ce l-a numit pe Xi „clovn”, într-un comentariu critic pe tema modului în care Beijingul a gestionat pandemia. Mai târziu, în același an, după un proces de o zi, Ren a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru corupție.
Dispariția omului de afaceri s-a petrecut în perioada premergătoare Congresului Național Popular (CNP), în cadrul căruia au fost anunțate, săptămâna aceasta, planurile pentru cea mai mare revizuire recentă a sistemului de reglementare financiară al Chinei. Planurile prevăd înființarea unui nou organism de supraveghere a sectoarelor financiare. Autoritățile au declarat că acest lucru va elimina lacunele cauzate de multiplele agenții care monitorizează diferite aspecte ale industriei serviciilor financiare din China, ce valorează mii de miliarde de dolari.
Xi are în vizor și sistemul financiar
Marile companii, în special cele din industria tehnologică, și-au văzut puterea crescând sub politicile predecesorilor lui Xi, Jiang Zemin și Hu Jintao. Înainte de aceasta, Beijingul se concentrase asupra centrelor tradiționale de putere, inclusiv armata, industria grea și guvernele locale. În vreme ce menține un control strâns asupra acestor domenii, Xi și-a propus să aducă o parte mai mare din economie sub controlul său.
„Beijingul rămâne concentrat pe ideea că marii jucători din domeniul tehnologiei nu trebuie să își dezvolte propriile mărci și influențe care să îi facă dificil de ținut în frâu și mai susceptibili de a merge împotriva preferințelor Beijingului”, a explicat Triolo pentru BBC. De asemenea, măsurile sunt bazate pe ideea că cheia prosperității comune este statul de drept și faptul că regulile trebuie să se aplice atât celor bogați, cât și celor săraci. Beijingul susține că această politică are drept scop reducerea disparităților economice tot mai mari, despre care mulți sunt de acord că reprezintă o problemă majoră ce ar putea submina poziția Partidului Comunist.
Pe lângă anunțul privind introducerea unui nou organism de supraveghere financiară, bancherii au fost avertizați luna trecută să nu urmeze exemplul omologilor lor occidentali „hedoniști”. Comentatorii consideră că aceasta este o dovadă în plus că Xi are în vizor sistemul financiar.
