VIDEO De ce Rusia este atât de puternică în energia nucleară din Europa: Multe țări NATO sunt legate de Moscova

11 Mart. 2023, 07:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mart. 2023, 07:24 // Actual //  bani.md

Europa s-a deplasat cu o viteză uluitoare pentru a se îndepărta de petrolul și gazele naturale rusești în urma războiului din Ucraina. Dar ruperea de dependența de lungă durată de vasta industrie nucleară a Rusiei este o treabă mult mai complicată, deoarece există nu mai puțin de 18 reactoare din țări UE, ce sunt legate de Rosatom, compania de stat de la Moscova.

Rusia, prin uriașa sa companie nucleară, Rosatom, domină lanțul global de aprovizionare nucleară. A fost al treilea furnizor de uraniu din Europa în 2021, reprezentând 20% din total, potrivit The New York Times.

Cu puține alternative pregătite, a existat puțin sprijin pentru sancțiunile împotriva lui Rosatom – în ciuda îndemnurilor din partea guvernului ucrainean de la Kiev. Pentru țările cu reactoare de fabricație rusă, încrederea este profundă.

În cinci țări ale Uniunii Europene (Slovacia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, toate țări NATO și Finlanda), fiecare reactor din cele 18 în total – a fost construit de Rusia. În plus, încă două sunt programate să înceapă să funcționeze în curând în Slovacia, iar două sunt în construcție în Ungaria, cimentând parteneriatele cu Rosatom mult în viitor.

Ani de zile, operatorii acestor centrale nucleare nu au avut de ales. Rosatom, prin subsidiara sa TVEL, a fost practic singurul producător de ansambluri de combustibil fabricate – ultimul pas în procesul de transformare a uraniului în barele de combustibil nuclear – care alimentează reactoarele.

De la invazia Ucrainei din februarie 2022, unele țări europene au început să se îndepărteze de resursele de energie nucleară al Rusiei. Compania de energie din Republica Cehă, CEZ, a semnat contracte cu Westinghouse Electric Company din Pennsylvania, Statele Unite și compania franceză Framatome pentru a furniza ansambluri de combustibil pentru fabrica sa din Temelin.

Finlanda a anulat un proiect cu probleme cu Rosatom pentru a construi un reactor nuclear și a angajat Westinghouse să proiecteze, să licențieze și să furnizeze un nou tip de combustibil pentru uzina sa din Loviisa, după expirarea contractelor sale actuale.

Rusia deține aproape 50% din capacitatea mondială de îmbogățire a uraniului
Bulgaria a semnat un nou acord pe 10 ani cu Westinghouse pentru a furniza combustibil pentru reactoarele sale existente. Și săptămâna trecută, a mers înainte cu planurile pentru compania americană de a construi noi unități de reactoare nucleare. Polonia este pe cale să construiască prima sa centrală nucleară, care va avea trei reactoare Westinghouse.

Slovacia și chiar Ungaria, cel mai apropiat aliat al Rusiei în Uniunea Europeană, au contactat și furnizorii de combustibili alternativi.

„Vedem multă mișcare autentică”, a spus Tarik Choho, președintele unității de combustibil nuclear de la Westinghouse, adăugând că războiul din Ucraina a accelerat căutarea de noi furnizori a Europei. „Până și Ungaria vrea să se diversifice.”

Și cu o durată de viață de 20 până la 40 de ani, acordurile pentru construirea de reactoare nucleare obligă statele să aibă ”o căsătorie” pe termen lung cu Rusia. Cea mai strânsă legătură cu Rusia este pe piața combustibilului nuclear. Controlează 38% din conversia mondială a uraniului și 46% din capacitatea de îmbogățire a uraniului – pași esențiali în producerea combustibilului utilizabil.

Ca și în cazul petrolului și al gazelor naturale, costul aprovizionării cu combustibil nuclear a crescut în ultimul an, punând peste 1 miliard de dolari din exporturi în trezoreria Rusiei, potrivit unui raport al Royal United Services Institute.

Industria nucleară americană primește până la 20% din uraniul său îmbogățit din Rusia, maximul permis de un tratat recent de neproliferare, potrivit Asociației Internaționale pentru Energie. Franța importă 15% din Rusia. Aproximativ un sfert din furnizarea de energie electrică a Uniunii Europene provine din energie nucleară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.