Credit Suisse va împrumuta până la 54 miliarde de dolari de la Banca Centrală a Elveţiei pentru a nu se prăbuşi

Credit Suisse vrea să împrumute până la 50 de miliarde de franci elveţieni (54 de miliarde de dolari) de la Banca Centrală Elveţiană şi să răscumpere aproximativ 3 miliarde de franci elveţieni din datoria sa, în încercarea de a-şi spori lichidităţile şi de a calma investitorii, la o zi după ce preţul acţiunilor băncii s-a prăbuşit, scrie FT.

Banca Naţională a Elveţiei a declarat miercuri că este dispusă să ofere o garanţie de lichiditate pentru Credit Suisse, după ce acţiunile creditorului cu probleme au scăzut cu până la 30%.

Vânzarea a avut loc după ce preşedintele Saudi National Bank, un acţionar majoritar al Credit Suisse, a exclus orice altă investiţie. De asemenea, a fost urmată de turbulenţele de pe piaţa mondială a acţiunilor bancare în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank.

Într-o declaraţie de joi, Credit Suisse a declarat că a luat decizia „de a-şi consolida preventiv lichidităţile”, împrumutând fondurile de la banca centrală elveţiană în cadrul unei facilităţi de împrumut şi a unei facilităţi de lichiditate pe termen scurt.

Aceasta intenţionează să facă o ofertă publică de cumpărare în numerar pentru 10 titluri de creanţă denominate în dolari americani în valoare de până la 2,5 miliarde de dolari şi patru titluri de creanţă de rang superior denominate în euro în valoare de până la 500 milioane de euro. Ofertele vor expira pe 22 martie.

Directorul general Ulrich Körner a declarat că aceste măsuri „demonstrează o acţiune decisivă de consolidare a Credit Suisse, pe măsură ce ne continuăm transformarea strategică”. Restructurarea lui Körner a inclus vânzarea unei părţi din banca de investiţii a Credit Suisse şi reducerea a mii de locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca centrala a elvetiei #Credit Suisse #imprumut

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a fost executat silit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit surselor G4Media și Economedia din instituție. Una dintre casele acestuia urmează să fie scoasă la licitație, în timp ce statul român pregătește și o acțiune în instanță pentru recuperarea sumelor obținute din închirierea imobilului.

Conform comunicatului ANAF din 3 octombrie, instituția a preluat imobilul vizat și a schimbat yala acestuia, după ce Klaus Iohannis ar fi refuzat să participe la predarea spațiului. Este vorba de spațiul comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, pentru care ANAF i-a cerut fostului președinte, încă din august, să restituie suma de 4,7 milioane lei, bani obținuți din chirii.

Imobilul de pe Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale între 1999 și 2016, aducând venituri de peste 260.000 de euro din închirierea către Raiffeisen Bank. Potrivit investigațiilor Rise Project și Centrului de Investigații Media, familia Iohannis a achiziționat imobilul printr-o succesiune contestată, iar în 2015 Curtea de Apel Brașov a stabilit că deținerea era nelegală.

În aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei Iohannis a fost radiat din cartea funciară, iar ulterior au urmat procese între statul român și foștii proprietari privind dreptul de proprietate asupra imobilului.

Cazul are la bază o istorie complicată a moștenirii, pornind de la imobilele familiei Ghenea-Baștea naționalizate în perioada comunistă. În 1999, un presupus moștenitor, Ioan Baștea, a obținut prin instanță revocarea naționalizării, moment din care, printr-o serie de tranzacții, soții Klaus și Carmen Iohannis au ajuns coproprietari ai imobilului.

Astfel, casa din centrul Sibiului, devenită sursă de venituri consistente, este acum obiectul unei executări silite, iar fostul președinte riscă și procese suplimentare pentru recuperarea banilor în favoarea statului.