CNA constată interese ascunse la majorarea ratei de bază: Persoane de la BNM, interesate în obținerea veniturilor

În raportul său anual CNA constată interese ascunse la BNM la majorarea ratei de bază. Mai multe persoane de la Banca Națională a Moldovei au interese directe în mai multe bănci sistemice și înregistrează venituri din conturile de depozit.

Analiza măsurilor de politică monetară prin prisma intereselor reprezentanților organelor de conducere a Băncii Naționale a Moldovei a scos în evidență că măsurile recente de majorare a ratei de bază s-au efectuat în condițiile în care 8 din 9 persoane responsabile de conducerea și organizarea Băncii Naționale a Moldovei au conexiuni directe şi indirecte cu instituțiile financiare din RM (MAIB, OTP Bank, Victoria Bank) şi străinătate, manifestate prin deținerea diferitor calități (interese personale), înregistrarea veniturilor salariale, înregistrarea veniturilor din deținerea conturilor de depozit, deținerea mijloacelor financiare pe alte diferite conturi, precum şi deținerea cotelor părţi din acțiunile acestora.

Anul trecut, pe fundalul inflației galopante care a ajuns la 34% anul trecut, BNM a majorat rata de bază până 21,5%, ceea ce a dus la scumpirea creditelor. Ulterior, banca centrală la sfârșitul anului trecut a început să relaxeze rata de politică. În ultima ședință Consiliului de Administrare al băncii, rata a fost redus cu 3 puncte procentuale, la 17%.

Guvernatorul Octavian Armașu spunea că relaxarea politicii monetare s-a făcut pentru susținerea echilibrării economiei și a cererii agregate și accelerarea consumului activând canalele de transmise inclusiv cel de creditare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profituri #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie