Amendament scandalos cu privire la societățile de plată! Asociația Băncilor cere retragerea pentru consultări publice

Asociația Băncilor din Moldova își exprimă îngrijorarea privind efectele amendamentelor ce vizează discriminarea societăților de plată din Moldova și solicită retragerea acestora pentru consultări publice suplimentare

Amendamentul la proiectul de lege nr. 478/2022 prevede exceptarea sucursalelor înființate în RM de societățile de plată, licențiate în statele – membre UE, de cerințe de licențiere stabilite de cadrul național, ceea ce constituie un factor discriminatoriu în raport cu societățile de plată (inclusiv investitori străini) care se conformează cerințelor respective.

În opinia ABM, impactul negativ al propunerii se va manifestă pe următoarele dimensiuni:

Reducerea capacității de supraveghere a sectorului financiar

ABM susține și consideră că obiectivul urmărit prin amendament de a facilita accesul serviciilor de plată din țările UE urmează să reprezinte o prioritate pentru autoritățile naționale.

Acesta urmează să fie realizat cu instrumente ce corespund principiilor transparenței, nediscriminării și care nu afectează eforturile recente ale autorităților publice, de comun cu partenerii de dezvoltare, în crearea și consolidarea unui sistem financiar transparent și sustenabil.

Este evident că acest instrument este unul eficient la nivelul țărilor UE atunci când organul de supraveghere la nivelul UE are competențe directe asupra societăților de plată din toate statele membre, ceea ce este lipsă în cazul Republicii Moldova, la această etapă.

Atenționăm că amendamentul reprezintă un precedent periculos, deoarece și alte sectoare din economie vor fi îndreptățite să solicite o abordare similară (activitatea bancară, de creditare non-bancară, asigurări, etc.).

ABM pledează pentru ca sectorul financiar să fie obiectul unui cadru de reglementare și de supraveghere menit să promoveze stabilitatea financiară și să protejeze clienții serviciilor financiare.

Încălcarea principiilor de bază ale concurenței

Amendamentul prevede condiții discriminatorii în activitatea de întreprinzător ceea ce afectează negativ și grav concurența loială, precum și, comportamentul investițional al celor defavorizați, respectiv a societăților de plată existente la moment pe piață.

Conform Directivei UE privind serviciile de plată (Directiva UE 2015/2366, pct.33 din preambul) autoritățile europene „ar trebui să garanteze concurența loială pe această piață, evitând discriminarea nejustificată împotriva oricărui actor existent pe piață.”.

Amendamentului înaintat contravine prevederilor Directivei UE privind serviciile de plată, și anume necesitatea obținerii unei autorizații din partea statului membru, existența obligației unui capital inițial diferit în funcţie de serviciile de plată care se prestează, etc.

Amendamentul propus riscă, de asemenea, să compromită eforturile Moldovei de aderare la SEPA (Zona Unică de Plăţi în Euro), sistem ce prevede beneficii pentru cetățeni (costuri și timp redus) pentru plățile efectuate către și din țările europene.

În acest context, ABM solicită excluderea proiectului de lege din ordinea de zi a Parlamentului şi asigurarea unui proces transparent și eficient de consultări publice a amendamentului la proiectul de lege nr.478/2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asociatia bancilor #societati #amendament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.