VIDEO Traian în inspecție în sectorul Centru: Cum a reușit pretura să ajute zeci de persoane social vulnerabile

Ora de LIVE cu Traian la preturile din Capitală a ajuns la ultima destinație – sectorul Centru. Colegul nostru a discutat despre reușitele, problemele și proiectele de dezvoltare cu pretorul Vadim Hîncu.

„Pe lângă gestionarea sectorului, avem și proiectele investiționale, cu care de mândrim. Știm că în sectorul Centru este cel mai mare flux de cetățeni și am pus accentul pe renovarea străzilor, pe renovarea trotuarelor și a trecerilor subterane. Astăzi sunt în renovare ultimele trei subterane la care nu s-a intervenit – cea de la intersecția străzilor Ștefan cel Mare cu Ciuflea, Ștefan cel Mare colț cu Ismail și subterana de pe strada Gagarin”, a declarat Vadim Hîncu.

Pretura sectorului Centru se mândrește cu mai multe proiecte, printre care se numără și reabilitarea străzii Bernardazzi, care este deja 98% finisată.

„Este vorba de strada Korolenko, la care s-a intervenit, scuarul „Miorița”, scuarul „Mihai Eminescu”, scuarul de pe strada Ialoveni 98/2 și strada Valea Trandafirilor – care va fi un model de proiect realizat cap-coadă de primărie. Se va interveni la carosabil, la iluminat, și la spațiile verzi. Sunt proiecte care fac orașul mai frumos, mai comod și mult mai modern”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În ultimul an, în sectorul Centru au fost organizate o serie de acțiuni sociale cu adevărat frumoase. Unul dintre acestea este pregătirea prânzurilor calde pentru cei mai triști.

„Sunt prânzuri pe care noi deja a patra lună le oferim gratuit la 100 de persoane social-vulnerabile din sectorul Centru. Aceste prânzuri sunt de luni până vineri, pe perioada rece a anului. Sperăm să putem continua acest proiect social frumos chiar și după ce se încălzește afară, până la finele anului sau chiar și la anul viitor”, menționează Vadim Hîncu.

De asemenea, 50 de locuitori ai sectorului primesc de două ori pe lună pachete cu produse alimentare, acasă. Beneficiarii sunt persoane țintuite la pat, persoane care nu au posibilitate să iasă din casă sau familii cu mulți copii, pentru care este problematic să vină până la pretură.

„Ținem să facem acest lucru, deoarece înțelegem oamenii, înțelegem timpurile grele în care trăim acum, înțelegem că facturile sunt înalte și că banii pentru un prânz cald chiar reprezintă o problemă. Prânzul include felul întâi, felul doi, iar meniul este diferit în fiecare zi. Ne vom strădui să facem asta atât timp cât vom avea posibilitate”, a conchis pretorul.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

#Vadim Hincu #pretura #Ora de live cu Traian #Centru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.