Piața imobiliară din Grecia, atractivă pentru străini. Investițiile au crescut cu 68%

Investiţiile străine în piaţa imobiliară elenă, în special locuinţe, au înregistrat un nivel ridicat record în 2022, iar datele publicate de Banca Centrală a Greciei arată că 1,97 miliarde de euro au intrat pe piaţa locală din străinătate, informează publicaţia Kathimerini.

Nivelul investițiilor este cu 68% mai ridicat decât în 2021, când suma investită nu a depăşit 1,17 miliarde de euro. În acelaşi timp, performanţa din 2022 depăşeşte cu 37% precedentul record din 2019, când investiţiile străine au atins 1,45 miliarde de euro.

În total, au fost investite aproape 700 milioane de euro, cu 84,3% mai mult decât în trimestrul patru din 2021, când 379 milioane de euro au intrat pe piaţa locală din străinătate.

Până în 2016, cea mai semnificativă performanţă anuală a investiţiilor străine în piaţa imobiliară elenă a fost cea din 2007, de 308,5 milioane de euro, când piaţa imobiliară pe plan global înregistra un nivel de vârf.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 2004, când Atena a găzduit Jocurile Olimpice, investiţiile străine în piaţa imobiliară elenă nu au depăşit 80,6 milioane de euro.

Avansul din 2022 vine pe fondul redresării economiei elene şi a celei internaţionale, după ce pandemia a marcat revenirea investitorilor străini, o tendinţă observată în special în semestrul doi din 2022.

Şi preţul relativ scăzut este un motiv al majorării majorării investiţiilor străine în piaţa imobiliară elenă.

Principalele zone de interes pentru investitorii străini sunt centrul Atenei, suburbiile din sud, Pireu şi destinaţiile populare de vacanţă.

#investitii straine #piata imobiliara #imobile #vanzari #locuinte #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.