Ziua Mondială a Apei: Moldovenii cheltuie tot mai multă apă pentru necesități

Pe 22 martie este sărbătorită Ziua Mondială a Apei. În acest context, Biroul Național de Statistică a publicat date despre utilizarea apei în țara noastră în 2021. Astfel, în 2021 s-au utilizat în total 780 de milioane de metri cubi de apă, fără apa utilizată repetat și prin circulație închisă. Volumul de apă utilizat de moldoveni este în creștere.

Cantitatea apei utilizată repetat și prin circulație închisă reprezintă 278 de milioane de metri cubi.

În perioada menționată, cea mai multă apă a fost utilizată pentru necesități de producție – 583 milioane de metri cubi. Pentru necesitățile menajere s-au cheltuit 112 milioane de metri cubi.

Pentru necesitățile agriculturii s-au utilizat 40 de milioane de metri cubi și pentru irigare 43 milioane de metri cubi.

Volumul de apă utilizat de moldoveni este în creștere. În 2019 s-au cheltuit 777 milioane de metri cubi. A crescut inclusiv și volumul de apă utilizat pentru necesități menajere, care în 2019 a constituit110 milioane de metri cubi.

Datele Biroului Național de Statistică mai arat că în Republica Moldova, în anul 2022, au avut acces la sistemele publice de alimentare cu apă 918 localităţi, inclusiv 54 municipii şi oraşe şi 864 localităţi rurale, ceea ce constituir peste 60% din localităţile ţării.

Totodată, numărul populaţiei conectate la serviciul public de alimentare cu apă constituie 2,2 milioane de persoane, ceea ce constituie 85% din populaţia ţării.

Acces la sisteme publice de alimentare cu apă au 98% din populaţia din mediul urban şi 68,8 % din populaţia din mediul rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ziua mondiala a apei #necesitati menajere #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a fost executat silit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit surselor G4Media și Economedia din instituție. Una dintre casele acestuia urmează să fie scoasă la licitație, în timp ce statul român pregătește și o acțiune în instanță pentru recuperarea sumelor obținute din închirierea imobilului.

Conform comunicatului ANAF din 3 octombrie, instituția a preluat imobilul vizat și a schimbat yala acestuia, după ce Klaus Iohannis ar fi refuzat să participe la predarea spațiului. Este vorba de spațiul comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, pentru care ANAF i-a cerut fostului președinte, încă din august, să restituie suma de 4,7 milioane lei, bani obținuți din chirii.

Imobilul de pe Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale între 1999 și 2016, aducând venituri de peste 260.000 de euro din închirierea către Raiffeisen Bank. Potrivit investigațiilor Rise Project și Centrului de Investigații Media, familia Iohannis a achiziționat imobilul printr-o succesiune contestată, iar în 2015 Curtea de Apel Brașov a stabilit că deținerea era nelegală.

În aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei Iohannis a fost radiat din cartea funciară, iar ulterior au urmat procese între statul român și foștii proprietari privind dreptul de proprietate asupra imobilului.

Cazul are la bază o istorie complicată a moștenirii, pornind de la imobilele familiei Ghenea-Baștea naționalizate în perioada comunistă. În 1999, un presupus moștenitor, Ioan Baștea, a obținut prin instanță revocarea naționalizării, moment din care, printr-o serie de tranzacții, soții Klaus și Carmen Iohannis au ajuns coproprietari ai imobilului.

Astfel, casa din centrul Sibiului, devenită sursă de venituri consistente, este acum obiectul unei executări silite, iar fostul președinte riscă și procese suplimentare pentru recuperarea banilor în favoarea statului.