China a ajuns o mare putere în Europa. Investițiile făcute țările din UE s-au dublat în 2022

Dorința Chinei de a deveni prima putere militară și economică a lumii este mai mult decât evidentă. Din acest motiv, oficialii chinezi vor să separe Europa de Statele Unite.

Andrew A. Michta este decanul Colegiului de Studii Internaționale și de Securitate de la Centrul European George C. Marshall pentru Studii de Securitate și membru senior al Centrului Scowcroft pentru Strategie și Securitate al Consiliului Atlantic.

Acesta a participat la conferința de Securitate de la Munchen, care a avut loc acum câteva săptămâni, și unde au fost prezenți aproape toți liderii mondiali, cu excepția lui Putin.

La summit a participat și directorul Biroului Comisiei Centrale pentru Afaceri Externe a Chinei, Wang Yi.

”Pompa și atenția acordate lui Wang au fost inconfundabile, la fel ca și acoperirea discursului său ulterior, care a reafirmat punctele de discuție familiare ale Beijingului privind abordarea Chinei de a face din lume un loc mai sigur”, susține Andrew A. Michta.

China are o singură dorință, să separe Europa de Statele Unite

Analistul a mai spus că diplomatul chinez a avut o singură mare misiune, și anume să separe cele două mari puteri, Statele Unite și Uniunea Europeană.

”Atât discursul, cât și discuția moderată care a urmat au arătat clar că Wang a venit la München pentru a crea o prăpastie între Statele Unite și Europa – pentru a ataca America și pentru a cuceri Europa. Și o mare parte din conversația ulterioară de pe holurile sălii de conferință a subliniat faptul că, după trei decenii de aprofundare a relațiilor economice, China este în mare măsură o putere în Europa, în ciuda distanței geografice”, a mai susținut Andrew A. Michta.

Va urma o izolare a Chinei

Strategul a mai spus că Europa trebuie să se pregătească să facă față unui asalt al Chinei, care este disperată să obțină prin orice mijloace acces la tehnologiile de ultimă generație.

Andrew A. Michta crede că în perioada următoarea tehnologia americană și bazele de date din domeniul cercetării și dezvoltării, vor fi tot mai inaccesibile pentru China.

”În același timp, dependența Europei – și în special a Germaniei – de subcomponentele chinezești și de accesul pe piață a crescut până la un punct în care Beijingul are o influență semnificativă în relațiile cu guvernele europene”, mai susține Andrew A. Michta.

Investițiile Chinei în Europa s-au dublat în 2022

Analistul a mai dat exemplu investițiilor derulate de China, în țări din Uniunea Europeană, car eîn 2022 au fot mai mari cu 92,2 %, față de anul 2021.

Cea mai vulnerabilă zonă este Germania, unde investițiile chineze au fost mai mari cu 52,9 % -, conform datelor recente.

De asemenea, investițiile chineze în Europa au avut ca prioritate o gamă largă de infrastructuri critice europene – în special porturi, aeroporturi, companii energetice, parcuri eoliene și solare, precum și companii de telecomunicații. În unele domenii, a reușit să cumpere unele dintre cele mai inovatoare companii europene – de exemplu, KUKA Robotics din Germania, un furnizor de top de sisteme inteligente pentru instalații, potrivit Politico.

#economie #china #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.