Avertisment direct pentru Putin: Polonia va trimite tancuri K2 „Black Panther” la granița cu Rusia

Polonia a anunțat miercuri că va desfășura la granița cu Rusia tancurile K2 „Black Panther” și obuzierele K9 „Thunder” pe care le-a comandat din Coreea de Sud, relatează Ukraîinska Pravda, citând presa poloneză.
Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, care a afirmat că o navă de transport a sosit în portul Gdynia, aceasta ducând cu ea încă 5 tancuri K2 și 12 obuziere K9.

Blaszczak a amintit că Polonia și Coreea de Sud au semnat anul trecut contractul pentru cumpărarea acestor vehicule de luptă și că un prim lot a fost recepționat de Varșovia în luna decembrie a anului trecut.

Ministrul polonez a anunțat însă acum în premieră că tancurile și obuzierele de fabricație sud-coreeană vor fi alocate Diviziei 16 Mecanizate din regiunea Varmia-Masurian, care se învecinează cu enclava Kaliningrad a Rusiei.

„Istmul” dintre Belarus și enclavă – coridorul Suwalki – este considerat de analiștii militari un loc foarte probabil de lovit în cazul unui potențial război între Rusia și NATO.

Polonia îi transmite lui Putin „să se gândească de două ori”

„Creăm o forță care ar putea descuraja agresorul. Putin ar trebui să se gândească de două ori înainte de a lua decizia greșită de a ataca Polonia pentru că forțele armate poloneze sunt din ce în ce mai puternice și primesc cele mai noi arme”, a spus Mariusz Blaszczak.

Polonia a încheiat în august 2022 un acord cu Coreea de Sud pentru a cumpăra 180 de tancuri Hyundai Rotem K2 „Black Panther” în valoare de aproximativ 3,4 miliarde de dolari, precum și 212 obuziere autopropulsate Hanhwa Defense K9 „Thunder” ce costă în jur de 2,4 miliarde de dolari.

În decembrie Varșovia a primit primele 10 tancuri și 24 obuziere. 22.

Alte 820 de tancuri K2 vor fi fabricate în colaborare cu o companie sud-coreeană din Polonia.

NATO dezvoltă legături tot mai apropiate cu aliații asiatici ai SUA

Contractul de armament a fost semnat în contextul în care Statele Unite și-a încurajat partenerii din Asia, cu precădere Japonia și Coreea de Sud, să dezvolte legături mai apropiate cu aliații săi din NATO în contextul invaziei declanșate de Vladimir Putin în Ucraina.

În luna decembrie Japonia, Marea Britanie și Italia au anunțat că își unesc forțele pentru a construi avioane de luptă de ultimă generație într-un parteneriat inovator care reunește Europa și Asia și care reprezintă prima colaborare industrială majoră în domeniul apărării din Japonia în afara Statelor Unite ale Americii de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Acordul, despre care Reuters a relatat în iulie, vizează punerea în funcțiune a unui avion de luptă avansat de primă linie până în 2035, prin combinarea proiectului Future Combat Air System, condus de Marea Britanie, cunoscut și sub numele de Tempest, cu programul japonez F-X, în cadrul unui proiect numit Global Combat Air Programme (GCAP), au anunțat vineri cele trei țări.

Japonia a anunțat de asemenea anul trecut că pregătește un buget record pentru Apărare în contextul escaladării tensiunilor cu Rusia și acțiunilor tot mai agresive ale Chinei și Coreei de Nord în regiune.

Săptămâna aceasta premierul nipon Fumio Kishida a anunțat de asemenea un nou pachet uriaș pentru a contracara influența Chinei în zona Indo-Pacificului, promițând zeci de miliarde de dolari în investiții în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tanc #polonia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.