Cum „traduc” SUA apropierea dintre Rusia și China. Șeful diplomației americane o vede ca pe o căsătorie din interes

Apropierea ruso-chineză arată mai degrabă ca o „căsătorie de convenienţă” decât din „convingere”, a declarat miercuri şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, transmite joi AFP.

„Parţial pentru că au o viziune foarte diferită asupra lumii faţă de a noastră, au intrat într-o căsătorie de convenienţă. Nu sunt sigur că este din convingere”, a declarat secretarul de stat Blinken, audiat de comisia pentru afaceri externe a Senatului american.
„Rusia este în mod clar partenerul junior în această relaţie”, a adăugat el.

Preşedintele chinez Xi Jinping a efectuat o vizită de două zile în Rusia, care s-a concentrat pe consolidarea legăturilor cu omologul Vladimir Putin. În cadrul acestei vizite, Vladimir Putin şi Xi Jinping au lăudat marţi intrarea într-o „nouă eră” a relaţiei lor „speciale” faţă de Occident, preşedintele rus susţinând cu prudenţă planul chinez de soluţionare a conflictului din Ucraina.
„Nu sunt sigur că Rusia sau Putin îşi doresc ordinea mondială, ci mai degrabă dezordinea mondială”, a mai spus el.

În faţa unei alte comisii parlamentare, miercuri dimineaţă, secretarul de stat a indicat că Beijingul nu a „depăşit încă linia” roşie a livrării de arme letale Rusiei. De câteva săptămâni, diplomaţia americană a exercitat presiuni diplomatice intense asupra Chinei pentru a o împiedica să livreze echipamente militare importante Moscovei în vederea utilizării lor în războiul din Ucraina.
Antony Blinken a respins încă o dată propunerile de pace ale Chinei despre care Washingtonul crede că nu ar face decât să avantajeze din punct de vedere militar Rusia.”Cred că sprijinul diplomatic, politic şi într-o oarecare măsură material pentru Rusia este, desigur, împotriva interesului nostru de a vedea că acest război se încheie”, a declarat Blinken.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#china #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.