Scandal între Rusia și Kazahstan! Astana au pus sechestru pe bunurile rusești de la cosmodromul Baikonur

23 Mart. 2023, 07:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2023, 07:51 // Actual //  bani.md

Autoritățile din Kazahstan au pus sechestru pe bunurile rusești de la cosmodromul Baikonur, de unde Rusia își trimite în cosmos toate rachetele, intensificând o dispută post-sovietică legată de legendara bază de la care omenirea a atins pentru prima dată stelele.

Baikonur este esențial pentru programul spațial rusesc. Chiar dacă nu se află fizic în Rusia, acesta a fost închiriat de Moscova de când Kazahstanul a devenit independent, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice.
Autoritățile kazahe au interzis Centrului de infrastructură spațială al Rusiei, agenția responsabilă de siturile de lansare spațială, să mute activele în afara țării și a declarat că agenția sa nu poate părăsi Kazahstanul, scrie Business Insider.

Datorie de 29.7 milioane de dolari

Scandalul dintre Rusia și Kazahstan, care datează de mai mult timp, are la bază o datorie neplătită de Agenția Spațială Rusă în valoare de 29,7 milioane de dolari datorate pentru o evaluare a daunelor aduse mediului de rachetele rusești Soyuz, care folosesc un combustibil foarte toxic.

În declarațiile făcute presei locale, ministrul kazah al Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale, Bagdat Musin, a declarat că negocierile privind recuperarea datoriei sunt în curs de desfășurare. El a precizat că bunurile confiscate au fost în mod specific cele ale agenției, și nu întreaga bază.

Tribunalul Centrului Financiar Internațional din Astana (AIFC) a decis recuperarea a peste 2 miliarde de ruble – aproximativ 29 de milioane de dolari- de la Centrul pentru exploatarea obiectelor de infrastructură spațială terestră (TsENKI) în favoarea întreprinderii mixte kazahe-ruse Baiterek.
TsENKI, principalul operator al cosmodromurilor rusești și principala firmă din structura corporativă a Roscosmos, a primit, de asemenea, interdicția de a repatria sau de a vinde orice active tangibile situate în Kazahstan.

Bagdat Musin, ministrul Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale din Kazahstan a confirmat că, în ciuda hotărârii judecătorești, există negocieri în curs de desfășurare pentru soluționarea litigiului.
Potrivit presei din Kazahstan, valoarea plății neefectuate a fost calculată de autoritățile din Astana în urma unor evaluări legate de impactul asupra mediului al misiunii Soyuz-5

Proiectul Soyuz-5, care vizează dezvoltarea unei noi rachete de transport mediu capabile să transporte până la 17 tone pe orbita joasă a Pământului, s-a confruntat cu întârzieri semnificative din cauza unor probleme de proiectare, a unor probleme tehnice și a lipsei de finanțare.

Termenul inițial de 2022 a fost amânat până în 2024 și au fost exprimate îngrijorări cu privire la posibilitatea unor noi întârzieri.
Baikonur a fost mult timp unul dintre cele mai importante porturi spațiale din lume. Fondat de Uniunea Sovietică ca poligon de testare a rachetelor balistice intercontinentale, a fost transformat în port spațial în 1955.

Este locul de unde a fost lansat Sputnik, primul satelit artificial din spațiu, în 1957, și unde Iuri Gagarin a devenit primul om care a fost lansat în spațiu în 1961.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia a continuat să închirieze situl de la Kazahstan, semnând în 2005 un nou contract de închiriere în valoare de 150 de milioane de dolari pe an, menit să prelungească utilizarea sitului de către Rusia timp de 50 de ani.
Acesta rămâne o parte esențială a programului spațial rusesc și este singurul loc în care Rusia lansează misiuni către Stația Spațială Internațională.

Însă, în ultimii ani, guvernul rus și cel din Kazahstan s-au implicat în dispute legate de termenii contractului de închiriere și, mai recent, de impactul rachetelor asupra mediului, potrivit The Diplomat.

Experții în geopolitică susțin încă că decizia tribunalului din Astana trebuie privită în cheia dorinței țărilor din Asia, foste membre ale Uniunii Sovietice de a ieși de sub ”umbrela” Rusiei. După izbucnirea războiului din Ucraina, mai multe țări printre care și Kazahstanul au anunțat o serie de măsuri economice, care atestă că dorința acestora este să iasă de sub hegemonia Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!