Scandal între Rusia și Kazahstan! Astana au pus sechestru pe bunurile rusești de la cosmodromul Baikonur

Autoritățile din Kazahstan au pus sechestru pe bunurile rusești de la cosmodromul Baikonur, de unde Rusia își trimite în cosmos toate rachetele, intensificând o dispută post-sovietică legată de legendara bază de la care omenirea a atins pentru prima dată stelele.

Baikonur este esențial pentru programul spațial rusesc. Chiar dacă nu se află fizic în Rusia, acesta a fost închiriat de Moscova de când Kazahstanul a devenit independent, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice.
Autoritățile kazahe au interzis Centrului de infrastructură spațială al Rusiei, agenția responsabilă de siturile de lansare spațială, să mute activele în afara țării și a declarat că agenția sa nu poate părăsi Kazahstanul, scrie Business Insider.

Datorie de 29.7 milioane de dolari

Scandalul dintre Rusia și Kazahstan, care datează de mai mult timp, are la bază o datorie neplătită de Agenția Spațială Rusă în valoare de 29,7 milioane de dolari datorate pentru o evaluare a daunelor aduse mediului de rachetele rusești Soyuz, care folosesc un combustibil foarte toxic.

În declarațiile făcute presei locale, ministrul kazah al Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale, Bagdat Musin, a declarat că negocierile privind recuperarea datoriei sunt în curs de desfășurare. El a precizat că bunurile confiscate au fost în mod specific cele ale agenției, și nu întreaga bază.

Tribunalul Centrului Financiar Internațional din Astana (AIFC) a decis recuperarea a peste 2 miliarde de ruble – aproximativ 29 de milioane de dolari- de la Centrul pentru exploatarea obiectelor de infrastructură spațială terestră (TsENKI) în favoarea întreprinderii mixte kazahe-ruse Baiterek.
TsENKI, principalul operator al cosmodromurilor rusești și principala firmă din structura corporativă a Roscosmos, a primit, de asemenea, interdicția de a repatria sau de a vinde orice active tangibile situate în Kazahstan.

Bagdat Musin, ministrul Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale din Kazahstan a confirmat că, în ciuda hotărârii judecătorești, există negocieri în curs de desfășurare pentru soluționarea litigiului.
Potrivit presei din Kazahstan, valoarea plății neefectuate a fost calculată de autoritățile din Astana în urma unor evaluări legate de impactul asupra mediului al misiunii Soyuz-5

Proiectul Soyuz-5, care vizează dezvoltarea unei noi rachete de transport mediu capabile să transporte până la 17 tone pe orbita joasă a Pământului, s-a confruntat cu întârzieri semnificative din cauza unor probleme de proiectare, a unor probleme tehnice și a lipsei de finanțare.

Termenul inițial de 2022 a fost amânat până în 2024 și au fost exprimate îngrijorări cu privire la posibilitatea unor noi întârzieri.
Baikonur a fost mult timp unul dintre cele mai importante porturi spațiale din lume. Fondat de Uniunea Sovietică ca poligon de testare a rachetelor balistice intercontinentale, a fost transformat în port spațial în 1955.

Este locul de unde a fost lansat Sputnik, primul satelit artificial din spațiu, în 1957, și unde Iuri Gagarin a devenit primul om care a fost lansat în spațiu în 1961.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia a continuat să închirieze situl de la Kazahstan, semnând în 2005 un nou contract de închiriere în valoare de 150 de milioane de dolari pe an, menit să prelungească utilizarea sitului de către Rusia timp de 50 de ani.
Acesta rămâne o parte esențială a programului spațial rusesc și este singurul loc în care Rusia lansează misiuni către Stația Spațială Internațională.

Însă, în ultimii ani, guvernul rus și cel din Kazahstan s-au implicat în dispute legate de termenii contractului de închiriere și, mai recent, de impactul rachetelor asupra mediului, potrivit The Diplomat.

Experții în geopolitică susțin încă că decizia tribunalului din Astana trebuie privită în cheia dorinței țărilor din Asia, foste membre ale Uniunii Sovietice de a ieși de sub ”umbrela” Rusiei. După izbucnirea războiului din Ucraina, mai multe țări printre care și Kazahstanul au anunțat o serie de măsuri economice, care atestă că dorința acestora este să iasă de sub hegemonia Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baiconur #Kazahstan #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.