Scandal între Rusia și Kazahstan! Astana au pus sechestru pe bunurile rusești de la cosmodromul Baikonur

23 Mart. 2023, 07:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2023, 07:51 // Actual //  bani.md

Autoritățile din Kazahstan au pus sechestru pe bunurile rusești de la cosmodromul Baikonur, de unde Rusia își trimite în cosmos toate rachetele, intensificând o dispută post-sovietică legată de legendara bază de la care omenirea a atins pentru prima dată stelele.

Baikonur este esențial pentru programul spațial rusesc. Chiar dacă nu se află fizic în Rusia, acesta a fost închiriat de Moscova de când Kazahstanul a devenit independent, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice.
Autoritățile kazahe au interzis Centrului de infrastructură spațială al Rusiei, agenția responsabilă de siturile de lansare spațială, să mute activele în afara țării și a declarat că agenția sa nu poate părăsi Kazahstanul, scrie Business Insider.

Datorie de 29.7 milioane de dolari

Scandalul dintre Rusia și Kazahstan, care datează de mai mult timp, are la bază o datorie neplătită de Agenția Spațială Rusă în valoare de 29,7 milioane de dolari datorate pentru o evaluare a daunelor aduse mediului de rachetele rusești Soyuz, care folosesc un combustibil foarte toxic.

În declarațiile făcute presei locale, ministrul kazah al Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale, Bagdat Musin, a declarat că negocierile privind recuperarea datoriei sunt în curs de desfășurare. El a precizat că bunurile confiscate au fost în mod specific cele ale agenției, și nu întreaga bază.

Tribunalul Centrului Financiar Internațional din Astana (AIFC) a decis recuperarea a peste 2 miliarde de ruble – aproximativ 29 de milioane de dolari- de la Centrul pentru exploatarea obiectelor de infrastructură spațială terestră (TsENKI) în favoarea întreprinderii mixte kazahe-ruse Baiterek.
TsENKI, principalul operator al cosmodromurilor rusești și principala firmă din structura corporativă a Roscosmos, a primit, de asemenea, interdicția de a repatria sau de a vinde orice active tangibile situate în Kazahstan.

Bagdat Musin, ministrul Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale din Kazahstan a confirmat că, în ciuda hotărârii judecătorești, există negocieri în curs de desfășurare pentru soluționarea litigiului.
Potrivit presei din Kazahstan, valoarea plății neefectuate a fost calculată de autoritățile din Astana în urma unor evaluări legate de impactul asupra mediului al misiunii Soyuz-5

Proiectul Soyuz-5, care vizează dezvoltarea unei noi rachete de transport mediu capabile să transporte până la 17 tone pe orbita joasă a Pământului, s-a confruntat cu întârzieri semnificative din cauza unor probleme de proiectare, a unor probleme tehnice și a lipsei de finanțare.

Termenul inițial de 2022 a fost amânat până în 2024 și au fost exprimate îngrijorări cu privire la posibilitatea unor noi întârzieri.
Baikonur a fost mult timp unul dintre cele mai importante porturi spațiale din lume. Fondat de Uniunea Sovietică ca poligon de testare a rachetelor balistice intercontinentale, a fost transformat în port spațial în 1955.

Este locul de unde a fost lansat Sputnik, primul satelit artificial din spațiu, în 1957, și unde Iuri Gagarin a devenit primul om care a fost lansat în spațiu în 1961.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia a continuat să închirieze situl de la Kazahstan, semnând în 2005 un nou contract de închiriere în valoare de 150 de milioane de dolari pe an, menit să prelungească utilizarea sitului de către Rusia timp de 50 de ani.
Acesta rămâne o parte esențială a programului spațial rusesc și este singurul loc în care Rusia lansează misiuni către Stația Spațială Internațională.

Însă, în ultimii ani, guvernul rus și cel din Kazahstan s-au implicat în dispute legate de termenii contractului de închiriere și, mai recent, de impactul rachetelor asupra mediului, potrivit The Diplomat.

Experții în geopolitică susțin încă că decizia tribunalului din Astana trebuie privită în cheia dorinței țărilor din Asia, foste membre ale Uniunii Sovietice de a ieși de sub ”umbrela” Rusiei. După izbucnirea războiului din Ucraina, mai multe țări printre care și Kazahstanul au anunțat o serie de măsuri economice, care atestă că dorința acestora este să iasă de sub hegemonia Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.