Vânzările unui produs au explodat la Dubai și în Turcia. În Rusia s-au prăbușit dramatic

Războiul provocat de Putin în Ucraina a bulversat piețele energetice și alimentare atât din Europa, cât și din întreaga lume, unde prețurile au crescut, atingând valori istorice.
Astfel, ultimele date publicate privind exporturile de șampanie din Franța arată că acestea au explodat în anul 2022 la Dubai și în Emiratele Arabe Unite, dar și în Turcia, acolo unde au fugit zeci de mii de ruși. În schimb, livrările de șampanie franțuzească s-au prăbușit în Rusia, cu 81%.

Producătorii francezi au livrat anul trecut aproape 1,9 milioane de sticle de șampanie în Emiratele Arabe Unite, o creștere de 75%, în timp ce exporturile către Turcia au crescut și ele cu 120%, potrivit cifrelor publicate luna aceasta de Comite Champagne, scrie Bloomberg.

Cifre separate din Trade Data Monitor au arătat că exporturile de șampanie din Turcia către Rusia au crescut cu 182% în 2022.

În urma invaziei, cetățenii ruși au fost liberi să călătorească sau să se mute în Emiratele Arabe Unite și în țările învecinate. Este posibil ca prezența lor să fi avut un impact pozitiv asupra vânzărilor în locuri precum regiunea Golfului, a declarat David Chatillon, co-președintele al Union des Maisons de Champagne.

UE a impus o interdicție a exportului de produse de lux în Rusia în urma invaziei Ucrainei de anul trecut. Dar interdicția se aplică numai mărfurilor care costă mai mult de 300 de euro (323 de dolari), iar sticlele de șampanie costă adesea mai puțin decât atât.
Rusia, care a fost a 13-a cea mai mare piață de export în volume în 2021, a scăzut pe locul 38, după ce transporturile au scăzut cu peste 81% în 2022, arată datele statistice.

Producătorii au livrat în țară aproximativ 435.000 de sticle, față de peste 2,3 milioane în 2021. SUA – 33,7 milioane de sticle, Marea Britanie – 28,1 milioane, Japonia -16,6 milioane, Germania – 12,2 milioane, Italia – 10,6 milioane, Australia – 10,5, Belgia – 10,3 milioane, au fost cei mai mari consumatori internaționali de șampanie venită de la Paris, după Franța.

În schimb, rușii au devenit anul trecut principalii cumpărători străini de proprietăți imobiliare din Turcia și Dubai, deoarece sancțiunile legate de invadarea Ucrainei de către Kremlin i-au determinat să investească în străinătate.

Ei au cumpărat un record de 16.312 de case în Turcia în 2022, conform datelor Institutului de Statistică din Turcia, și au fost clasați pe primul loc în Dubai de firma de brokeraj Betterhomes.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sampanie #Dubai #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.