Ministrul de Externe cere de urgenţă „interconectarea directă a reţelelor electrice din Moldova şi România”

30 Mart. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Ministrul de Externe de la Chişinău, Nicul Popescu, cere urgentarea procedurilor europene care ar asigura finanțarea interconectării directe a reţelelor electrice din Moldova şi România, subliniind că în vremuri de război nu mai pot fi aplicate aceleaşi proceduri birocratice ca în timp de pace, întrucât ţara sa suferă de pe urma războiului din vecinătate.

Republica Moldova cere ajutorul României. Mai exact, ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, spune că nu este o perioadă în care semnarea unor contracte să se lovească de cutume birocratice: „Avem nevoie urgentă de o interconectare cu România, aşa că pentru noi nu este totuna dacă procedura durează 1 an sau 5 ani”.

Pentru stabilitatea Republicii Moldova sunt vitale proiectele de infrastructură, cum ar fi interconectorul de electricitate care să lege reţeaua electrică a ţării direct de România, ocolind Ucraina, ceea ce ar diversifica şi, prin urmare, ar asigura o aprovizionare cu energie mai sigură.

Ministrul de Externe de la Chişinău: Nu putem să aplicăm aceeaşi viteză şi aceleaşi proceduri

Nicu Popescu a declarat că există sprijin politic şi economic internaţional pentru astfel de proiecte, dar procedurile de implementare a acestora sunt prea lente. Termenul limită pentru interconectorul cu România, finanţat parţial cu fonduri UE, este 2026.

„Procedurile valabile pe timp de pace trebuie reevaluate, pentru că noi nu trăim în timp de pace. Europa este afectată de un război la scară largă – cel mai mare de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Nu putem să aplicăm aceeaşi viteză şi aceleaşi proceduri”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Chişinău.

Popescu a declarat că aceasta a fost una dintre principalele probleme pe care le-a discutat cu oficialii guvernului german în timpul vizitei sale la Berlin. Ţara sa, cu 2,5 milioane de locuitori, a fost grav afectată de consecinţele războiului din Ucraina vecină, care a dus la o inflaţie de peste 20% şi a provocat întreruperi de energie electrică după atacurile ruseşti asupra instalaţiilor energetice ucrainene. Moldova spune că se confruntă, de asemenea, cu încercările ruseşti de a o destabiliza, acuzaţii pe care Moscova le neagă.

Republica Moldova se pregătește intens pentru aderarea la UE

„Aderarea la Uniunea Europeană a unor ţări precum Moldova şi Ucraina este cea mai bună şi singura cale de a ne asigura că partea noastră de Europă revine la o situaţie de pace”, a declarat Nicu Popescu.

El a spus că Republica Moldova speră ca cel puţin până la sfârşitul anului să primească un semn că negocierile de aderare la UE pot începe, iar în acest timp Chişinăul se va grăbi să implementeze reformele propuse de Bruxelles.

Reformarea sistemului de justiţie extrem de corupt este o prioritate absolută, a spus Popescu, întrucât jumătate din recomandările Comisiei Europene pentru Republica Moldova se concentrează pe acest sector.

Pe de altă parte, faptul că Republica Moldova organizează în iunie cel de-al doilea summit din istorie al Comunităţii Politice Europene este un semn puternic de susţinere, a subliniat ministrul de Externe Nicu Popescu.

Moldova contează, Moldova nu este singură

Iniţiativa, o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron, a apărut după invazia Rusiei în Ucraina, reunind pe picior de egalitate cele 27 de state membre ale UE şi alte 17 ţări europene.

„Este un semn clar pentru societatea moldovenească, dar şi pentru regiune în general, că Moldova contează, că Moldova nu este singură”, a arătat Nicu Popescu, menţionând că este prea devreme încă pentru a spune ce iniţiative concrete ar putea fi convenite la summit.

Moldova speră să accelereze măsurile de integrare europeană şi să se asigure că poate beneficia de iniţiative pe care cetăţenii UE le consideră de la sine înţelese, cum ar fi roamingul gratuit pentru telefoane mobile şi programul Erasmus care permite schimbul de studenţi, a declarat Nicu Popescu în interviul acordat pentru Reuters în timpul vizitei la Berlin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.