Cumpărăturile cu numerar ar putea fi plafonate. UE vrea să combată spălarea de bani

Comisia Europeană vrea să plafoneze la 10 mii de euro cumpărăturile cu plata în numerar în toată Uniunea Europeană. Măsura este menită să combată spălarea de bani obţinuţi prin activităţi ilegale, potrivit comisarului pentru servicii financiare.

Cea mai mare parte a câştigurilor provenite din activităţi infracţionale sunt în numerar, iar capitalul este apoi investit în proprietăţi sau bunuri de valoare mare pentru a disimula originea ilegală a banilor.

Este motivul pentru care normele europene în vigoare împotriva spălării de bani se aplică deja operatorilor care fac sau primesc plăţi de peste 10.000 de euro. Bruxellesul vrea să stabilească însă o regulă generală în Uniune Europeană care să impună o limită maximă de 10.000 de euro pentru plăţile în numerar.

Această măsură ar putea fi cuprinsă într-un pachet cu noi iniţiative împotriva spălării de capitaluri, pe care Comisia Europeană îl va prezenta în luna iulie. Va fi creată și o nouă instituție europeană ce va avea în atribuţii lupta împotriva spălării de bani şi actualizarea sau armonizarea normelor în această privință.

În Republica Moldova există un proiect care limitează plățile în numerar până la valoarea de 100 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 5000 de euro.

#numerar #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a crescut cu 3 %, până la 10,52 miliarde USD, în primul trimestru al anului 2025, pe fondul avansului îndatorării sectorului privat (+270,8 milioane USD) și al unei creșteri moderate a datoriei publice (+33 milioane USD). Raportul datorie externă/PIB s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale față de sfârșitul lui 2024, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datoria pe termen lung rămâne dominantă (74,9 % din total), urcând cu 1,1 % față de finele anului trecut. Împrumuturile scadente în următoarele 12 luni indică o scadență medie implicită de 7,1 ani, semn al creșterii plăților de serviciu ale datoriei și al temperării accesului la noi împrumuturi. Datoria pe termen scurt (25,1 % din total) a urcat cu 8,9 %, reflectând presiuni suplimentare de refinanțare.

Datoria publică externă s-a cifrat la 4,34 miliarde USD (41,3 % din total), aproape integral pe termen lung. În structura pe scadență reziduală, 391 milioane USD din împrumuturile pe termen lung ajung la maturitate în următoarele 12 luni, administrația publică concentrând 97 % din aceste obligații.

Fondul Monetar Internațional este principalul creditor al statului, cu 31,7 % din portofoliu (1,38 miliarde USD), urmat de Grupul Băncii Mondiale (25,7 %) și de Banca Europeană pentru Investiții (10,7 %). Împrumuturile, alocările de DST și titlurile de datorie însumează 7,35 miliarde USD (69,9 % din datoria externă), în ușoară creștere față de sfârșitul lui 2024, ponderea covârșitoare aparținând datoriilor de stat directe față de organisme financiare internaționale și guverne străine.