Ucraina a schimbat continentul dependent de Rusia: Cum a preluat conducerea Europa de Est în fața Occidentului

31 Mart. 2023, 07:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Mart. 2023, 07:50 // Actual //  bani.md

Ucraina a schimbat bătrânul continent, care era dependent de petrolul, gazele naturale și combustibilii regimului lui Vladimir Putin. Europa de Est, care știa urmele cizmelor sovietice din istoria recentă, a reacționat cu vehemență și se află acum pe scaunul șoferului, arătând direcția care trebuie urmată în viitor, împreună cu țările occidentale.

Pe măsură ce războiul a intrat în cel de-al doilea an, fără un sfârșit la vedere, fisurile familiare din Europa amenință să reapară, se arată în Foreign Policy.

Estonia, Letonia, Lituania și Polonia — odată sub cizma sovietică și mereu suspicioși față de Rusia de după Zidul Berlinului — s-au trezit pe scaunul șoferului, împingându-și omologii occidentali să accelereze livrările de arme către Ucraina și să facă capitalele europene să nu se oprească, temându-se de retorica zgomotoasă a Rusiei.

Dar diplomații est-europeni s-au săturat să audă că occidentalii au avut intenții de colaborare cu rușii tot timpul. Acum, ei urmăresc să se asigure că izolarea Moscovei de către Vest devine o trăsătură permanentă a politicii SUA și europene, nu o eroare într-un software care apare de fiecare dată, când tancurile rusești trec peste altă graniță fostă sovietică.

„Ar fi trebuit să ascultăm Europa de Est, nu?” a spus un consilier al Congresului american, sub protecția anonimatului. „Președintele Joe Biden nu ar fi trebuit să facă summituri cu Vladimir Putin. O parte din rahatul ăsta a fost chiar o idee. Eram oarecum pe pilot automat în politica externă.”

Războiul lui Putin a dezvăluit lacunele de securitate ale Europei

Liniile de falie dintre Est și Vest se desfășoară chiar în centrul Europei – și joacă până în inima războiului Rusiei în Ucraina – cu diferențe filozofice profunde asupra modului în care s-ar putea termina războiul.

„Din perspectiva Europei Centrale și de Est, dacă Rusia nu este evacuată de la toate granițele Ucrainei din 1991, atunci vom asista la o escaladare”, a declarat Liana Fix, membru pentru Europa la Consiliul pentru Relații Externe.

Dar în Europa de Vest, chiar dacă susține sprijinul pentru o victorie ucraineană, există teama că o înfrângere zdrobitoare a Rusiei în Ucraina l-ar putea încuraja pe Putin să atace mai violent.

În 2010, la o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, părțile au convenit să meargă înainte în dezvoltarea unui parteneriat „adevărat strategic”. Aliații estici au fost înfuriați.

Astăzi, ei insistă că refuzul Occidentului de a-i arăta lui Putin o lumină roșie intermitentă în scurtul război al Georgiei a permis Kremlinului să se depășească continuu, până în februarie 2022, când au intrat în Ucraina, în mod ilegal.

„Războiul a scos la iveală lacune uriașe în capacitățile de apărare ale Europei, dar a dezvăluit și decalajele uriașe dintre aliații estici și cei occidentali”, a spus un fost oficial înalt al Departamentului de Apărare al SUA.
„Ezitarea noastră a facilitat, de fapt, escaladarea războiului de către Putin”, a spus Rasmussen, fostul secretar general al NATO. „Nu poți câștiga un război printr-o abordare progresivă, pas cu pas. Trebuie să-ți surprinzi și să-ți copleșești adversarul.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Nov. 2026, 13:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Nov. 2026, 13:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Mișcarea Civică „Construim Încredere” cere Parlamentului să nu voteze în forma actuală reforma salarizării în sectorul bugetar, aprobată de Guvern pe 12 noiembrie. Reprezentanții organizației susțin că proiectul prevede majorări salariale disproporționate între demnitarii de rang înalt și angajații din educație, sănătate și asistență socială.

Potrivit declarației mișcării, salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 165%. În cazul deputaților, creșterea ar fi de 135%.

Prin comparație, profesorii, medicii și asistenții sociali ar urma să beneficieze de majorări medii de aproximativ 15%. Pentru asistenții personali, creșterea venitului real ar fi de doar 10%, susține organizația. O altă prevedere contestată vizează eliminarea garanției legale potrivit căreia salariile bugetarilor trebuie să crească cel puțin în raport cu inflația. Conform mișcării, noul mecanism ar lega majorările salariale de creșterea Produsului Intern Brut.

„Construim Încredere” susține că reforma trebuie să păstreze principiul unei grile unice de salarizare, să reducă excepțiile și să plafoneze sporurile discreționare, însă solicită modificarea modului în care sunt distribuite majorările.

Printre propunerile înaintate deputaților se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru demnitari ca media majorărilor din sectorul bugetar în 2027, iar economiile rezultate să fie direcționate către angajații cu salarii mici. De asemenea, mișcarea cere ca salariile demnitarilor să fie legate de creșterea economică reală și înghețate în anii de recesiune, păstrarea protecției împotriva inflației pentru ceilalți bugetari și stabilirea unor salarii de bază peste nivelul salariului minim.

Organizația mai solicită publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, înainte de votul final.

„Dacă economia este măsura corectă, să fie măsura pentru toți. Iar cei care conduc țara să fie ultimii care își majorează salariile, nu primii”, se arată în declarația Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede modificarea mecanismului de stabilire a salariilor, prin aplicarea unei grile unice, reducerea numărului de excepții și plafonarea unor sporuri. Reforma vizează crearea unui sistem de remunerare mai uniform și mai transparent pentru angajații din sectorul public. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.