VIDEO Vinificatorii au făcut totalurile pentru anul 2022

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și USAID în calitate de partener strategic de dezvoltare, a organizat Conferința Națională a Filierei Vitivinicole cu subiectul „Anul vitivinicol 2022: evaluări și perspective de sustenabilitate”.

Evenimentul, aflat la cea de a VI-a ediție, a reunit vinificatori și experți din industria vinicolă din țară și de peste hotare care au făcut totalurile pentru anul vitivinicol 2022. În cadrul conferinței au fost prezentate și provocările din sector.

În cadrul conferinței, Elizaveta Breahnă, directorul interimar al Oficiului Național al Viei și Vinului a prezentat rezultatele obținute în anul 2022.

„Anul vitivinicol, din punct de vedere a stării fitosanitare, în primul rând a materiei prime, adică a plantațiilor viticole, din acest punct de vedere a fost un an foarte bun, cu struguri calitativi. Au fost produse vinuri de care au fost apreciate pe parcursul a trei degustări regionale care au avut loc în luna februarie. Au fost recoltați și procesați 280 de mii de tone de struguri și produse 19 milioane decalitri de vin, dintre care 4,5 milioane de decalitri sunt destinate pentru distilare la obținerea distilatelor de vin. Perspectivele de dezvoltare sunt de a mări suprafețele plantațiilor viței de vie. Foarte multe plantații sunt la o vârstă mai mare de 30 de ani, de a planta anume soiurile care au cerere pe piața internațională, de a crește vânzările vinului îmbuteliat, nu vrac, și de a mări prețul unui litru de vin la export. În anul 2022, vinul a fost exportat în 68 de țări”, a menționat Elizaveta Breahnă.

Prezent la eveniment, secretarul de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Sergiu Gherciu a menționat despre importanța acestui tip de eveniment pentru vinificatori.

„Este un eveniment mult așteptat de toți vinificatorii în care se întâlnesc și trag concluziile, vorbesc despre problemele pe care le-au avut anul trecut și totodată se trasează noi obiective pentru dezvoltarea sectorului în anul curent. De aceea, consider că, este un eveniment de succes, extrem de important pentru sector, în care toți actorii se întrunesc, discută și planifică activități pentru viitor” a declarat Sergiu Gherciu.

În anul 2022 au scăzut și exporturile de vin, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani. Față de anul 2021, exporturilor au scăzut cu 14% în volum și 9% în valoare.

„Conferința de astăzi este dedicată industriei sau filierei vitivinicole și vine să comunice rezultatele recoltei din anul 2022, precum e și genericul acestui eveniment, aflat la ediția a VI-a. Deși am avut un an destul de dificil și condiții climaterice nefavorabile, crize globale, sectorul vitivinicol totuși este unul rezilient. Din cauza crizei globale și a războiului din regiune, exporturile au suferit o diminuare, chiar a fost înregistrată cea mai mică rată de export din ultimii 10 ani. Vinificatorii din țară au exportat în jur de 10,4 milioane de decalitri, o scădere cu 14% comparativ cu 2021 și în valoare avem o scădere de 9%. Ne străduim să promovăm și să depunem tot efortul la promovarea vinului moldovenesc și a imaginii țării ca țară producătoare de vinuri și o destinație turistică emergentă. Am lansat și o campanie intitulată 10 ani de revoluție în industria vitivinicolă pentru că Oficiul Național al Viei și Vinului și brandul național de țară a împlinit anul acesta 10 ani” a spus Parascovia Ignat, șefa direcției de Marketing și Dezvoltare a pieței la ONVV.

În 2023 se planifică extinderea plantațiilor de viță-de-vei și creșterea exporturilor de vin îmbuteliat, precum și creșterea prețului unui litru de vin îmbuteliat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#anul vitivinicol #Elizaveta Breahna #ONVV #realizari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.