Adio Programul Prima Casă! Creditele scumpe îi țin la distanță de moldovenii care vor să-și cumpere o locuință

În luna martie au fost acordate 8110 credite pentru achiziția unei locuințe în cadrul Programului Prima Casă, cu trei mai mult față de luna precedentă, arată datele Ministerului Finanțelor.

Pentru procurarea locuințelor, băncile comerciale au acordat în total credite în valoare de 4,43 miliarde de lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 2,06 miliarde de lei.

Din cei 8110 beneficiari, 5567 sunt familii, iar 2543 – tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,5 ani.

Suprafața medie a locuințelor procurate prin intermediul programului constituie 60,93 m.p., iar valoarea acestora 640,51 de mii de lei. Din numărul total al locuințelor procurate, 7565 sunt situate în zonele urbane, iar 545 – în cele rurale. 7344 locuințe procurate sunt apartamente, iar 766 – case de locuit individuale.

Programul „Prima Casă” a fost lansat în anul 2018. Până acum, în cadrul acestuia au fost depuse 8560 de cereri.

La 25 ianuarie curent, ca urmare a creșterii accelerate a ratei dobânzii, Guvernul Republicii Moldova a aprobat decizia de a compensa majorarea ratei dobânzii bancare pentru cei peste 8 mii de beneficiari ai Programul „Prima casă”. Compensațiile sunt acordate lunar, în perioada ianuarie – iunie anul curent. În bugetul de stat pentru anul 2023 au fost prevăzute 75 de milioane de lei.

Reducerea numărului solicitanților de locuințe prin intermediul Programului Prima Casă se datorează scumpirii creditelor. Rata împrumuturilor a ajuns la 20%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#solicitanti #prima casa #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Orban #ONU #Trump