Americanii îi copiază pe europeni şi muncesc mai puţin, dând dureri de cap băncii centrale

06 Apr. 2023, 09:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2023, 09:07 // Actual //  bani.md

Americanii petrec mai puţin timp muncind decât înainte de pandemie, un fapt nu tocmai pozitiv pentru lupta băncii centrale americane cu inflaţia, notează Bloomberg. Săptămâna de lucru medie din SUA s-a redus cu peste o jumătate de oră în ultimii trei ani, unii americani copiindu-i pe europeni şi alocând mai mult timp activităţilor de recreere.

Procentul de americani care lucrează rămâne cu un punct procentual mai mic decât era în februarie 2020, iar numărul de ore lucrate de cei care sunt angajați este cu aproximativ o oră mai mic decât a fost în acea lună pre-pandemică, potrivit unui rezumat al unei lucrări. publicat în Brookings Papers on Economic Activity.

Împreună, aceste tendințe au lăsat forța de muncă din Statele Unite ale Americii o pierdere care este echivalentă cu 2,4 milioane de lucrători, potrivit lucrării realizate de profesorul Katharine Abraham de la Universitatea din Maryland și studenta de doctorat de la Universitatea din Maryland, Lea Rendell.

Aceste scăderi pot fi explicate prin unele tendințe care au avut loc înainte de pandemie și altele care au apărut odată cu acel eveniment, potrivit rezumatului.

Aproximativ 40% din pierdere, aproximativ 1 milion de lucrători, poate fi atribuită tendinței pre-pandemice a baby boomers-ului care ating vârsta de pensionare și părăsesc forța de muncă, se arată în rezumat.

Celelalte 60% din scădere, aproximativ 1,4 milioane de lucrători, este probabil cauzată de tendințele legate de pandemie, inclusiv de persoanele care amână căutarea unui loc de muncă după ce au primit plăți în numerar legate de criza de sănătate și de opriri, evitând munca din cauza fricii de a nu se infecta cu COVID-19. 19, reducându-și orele lucrate din cauza efectelor COVID-ului îndelungat și realinându-și echilibrul dintre viața profesională și cea privată în urma pandemiei, conform rezumatului.

Un alt raport publicat în decembrie a constatat că au fost 3,5 milioane de oameni dispăruți din ceea ce ar fi fost de așteptat să fie forța de muncă de astăzi, pe baza tendințelor dinaintea pandemiei.

O parte semnificativă dintre acești „lucrători dispăruți” – 2 milioane – s-au pensionat definitiv, potrivit unui raport din 27 decembrie al The New York Times.

Oricum, mulți dintre acești lucrători ar fi fost de așteptat să se pensioneze în curând, dar pandemia le-a accelerat mutarea. Dintre cei care s-au pensionat mai devreme decât s-au anticipat, unii sunt îngrijorați să fie expuși la COVID-19 la locul de muncă, unii au ales să se bucure de pensie, unii au o sănătate precară și alții sunt într-o stare financiară care le permite să aleagă pensionarea, se arată în raport. a spus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.