Bill Clinton spune că se simte „îngrozitor” pentru că a lăsat Ucraina fără arme nucleare

06 Apr. 2023, 07:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2023, 07:43 // Actual //  bani.md

Fostul președinte american Bill Clinton a spus că regretă că a făcut presiuni asupra Ucrainei să renunțe la focoasele sale nucleare într-o negociere cu mize mari în 1994.

Într-un interviu acordat serviciului de știri irlandez RTÉ, Clinton a spus că simte o „miză personală” în integritatea teritorială fragilă a Ucrainei. El crede că Rusia nu ar fi invadat Ucraina în 2014 și în 2022, dacă armele sale nucleare moștenite de la fosta URSS ar fi fost încă în țară.

„Simt o miză personală pentru că i-am făcut pe ucraineni să accepte să renunțe la armele lor nucleare”, a spus Clinton. „Și niciunul dintre ei nu crede că Rusia ar fi făcut această cascadorie dacă Ucraina ar mai avea armele”.
În 1994, SUA au ajutat la intermedierea Memorandumului de la Budapesta, cu fostul președinte rus Boris Elțin și cu fostul președinte ucrainean Leonid Kravciuk, cu intenția de a scăpa de armele nucleare care erau încă staționate pe teritoriul Ucrainei după căderea Uniunii Sovietice.

SUA au negociat, de asemenea, acorduri pentru ca Rusia să respecte suveranitatea și granițele Ucrainei, dar în 2014, Rusia și-a încălcat promisiunea că nu va contesta granițele Ucrainei după invadarea Crimeei.
Potrivit Wall Street Journal, în 1994, Clinton i-a oferit în cele din urmă lui Kravciuk 700 de milioane de dolari și „asigurări puternice de securitate” pentru renunțarea la armele nucleare.

„Știam că președintele Putin nu a susținut acordul pe care l-a încheiat președintele Elțin de a nu interfera niciodată cu granițele teritoriale ale Ucrainei – un acord pe care l-a făcut pentru că dorea ca Ucraina să renunțe la armele nucleare”, a spus Clinton în interviu. „Ucrainenilor le-a fost frică să renunțe la ele pentru că au crezut că acesta este singurul lucru care i-ar proteja de o Rusie expansionistă”.

Simon Miles, profesor asistent la Sanford School of Public Policy de la Universitatea Duke și istoric al Uniunii Sovietice și al relațiilor SUA-sovietice, a declarat pentru Insider că, fără acord, Rusia s-ar fi gândit de două ori să invadeze Ucraina în 2014 și în 2022.

„O Ucraina cu arme nucleare s-ar fi bucurat de integritatea teritorială”, a declarat Miles pentru Insider. „Cel mai probabil nu am vedea această invazie”.

Potrivit WSJ, după semnarea acordului din 1994, Kravciuk a spus că, „dacă mâine Rusia intră în Crimeea, nimeni nu va ridica o sprânceană”.

Clinton a recunoscut că Putin a avut planuri asupra modului în care Ucraina să fie slăbită, punând la cale cu prima ocazie invadarea Crimeii în 2014.

„Când i-a fost convenabil, președintele Putin a rupt-o și a luat mai întâi Crimeea”, a spus Clinton în interviu, referindu-se la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. „Și mă simt îngrozitor pentru că Ucraina este o țară foarte importantă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Iun. 2026, 09:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Iun. 2026, 09:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!