Bill Clinton spune că se simte „îngrozitor” pentru că a lăsat Ucraina fără arme nucleare

Fostul președinte american Bill Clinton a spus că regretă că a făcut presiuni asupra Ucrainei să renunțe la focoasele sale nucleare într-o negociere cu mize mari în 1994.

Într-un interviu acordat serviciului de știri irlandez RTÉ, Clinton a spus că simte o „miză personală” în integritatea teritorială fragilă a Ucrainei. El crede că Rusia nu ar fi invadat Ucraina în 2014 și în 2022, dacă armele sale nucleare moștenite de la fosta URSS ar fi fost încă în țară.

„Simt o miză personală pentru că i-am făcut pe ucraineni să accepte să renunțe la armele lor nucleare”, a spus Clinton. „Și niciunul dintre ei nu crede că Rusia ar fi făcut această cascadorie dacă Ucraina ar mai avea armele”.
În 1994, SUA au ajutat la intermedierea Memorandumului de la Budapesta, cu fostul președinte rus Boris Elțin și cu fostul președinte ucrainean Leonid Kravciuk, cu intenția de a scăpa de armele nucleare care erau încă staționate pe teritoriul Ucrainei după căderea Uniunii Sovietice.

SUA au negociat, de asemenea, acorduri pentru ca Rusia să respecte suveranitatea și granițele Ucrainei, dar în 2014, Rusia și-a încălcat promisiunea că nu va contesta granițele Ucrainei după invadarea Crimeei.
Potrivit Wall Street Journal, în 1994, Clinton i-a oferit în cele din urmă lui Kravciuk 700 de milioane de dolari și „asigurări puternice de securitate” pentru renunțarea la armele nucleare.

„Știam că președintele Putin nu a susținut acordul pe care l-a încheiat președintele Elțin de a nu interfera niciodată cu granițele teritoriale ale Ucrainei – un acord pe care l-a făcut pentru că dorea ca Ucraina să renunțe la armele nucleare”, a spus Clinton în interviu. „Ucrainenilor le-a fost frică să renunțe la ele pentru că au crezut că acesta este singurul lucru care i-ar proteja de o Rusie expansionistă”.

Simon Miles, profesor asistent la Sanford School of Public Policy de la Universitatea Duke și istoric al Uniunii Sovietice și al relațiilor SUA-sovietice, a declarat pentru Insider că, fără acord, Rusia s-ar fi gândit de două ori să invadeze Ucraina în 2014 și în 2022.

„O Ucraina cu arme nucleare s-ar fi bucurat de integritatea teritorială”, a declarat Miles pentru Insider. „Cel mai probabil nu am vedea această invazie”.

Potrivit WSJ, după semnarea acordului din 1994, Kravciuk a spus că, „dacă mâine Rusia intră în Crimeea, nimeni nu va ridica o sprânceană”.

Clinton a recunoscut că Putin a avut planuri asupra modului în care Ucraina să fie slăbită, punând la cale cu prima ocazie invadarea Crimeii în 2014.

„Când i-a fost convenabil, președintele Putin a rupt-o și a luat mai întâi Crimeea”, a spus Clinton în interviu, referindu-se la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. „Și mă simt îngrozitor pentru că Ucraina este o țară foarte importantă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clinton #arme #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova pregătește reguli noi pentru magazine și producători, astfel încât consumatorii să poată cumpăra produse mai durabile, mai ușor de reparat și cu informații mai clare despre garanții. Proiectul de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării transpune mai multe directive europene și face parte din angajamentele asumate de țară în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Una dintre cele mai importante schimbări este introducerea obligației ca vânzătorii să informeze vizibil cumpărătorii despre garanția legală minimă de doi ani pentru bunuri. Magazinele vor trebui să afișeze notificări standardizate privind drepturile consumatorilor, inclusiv posibilitatea de reparare gratuită, înlocuire sau reducere de preț în cazul produselor defecte.

Proiectul introduce și conceptul de „garanție comercială de durabilitate”. Asta înseamnă că producătorii care oferă garanții extinse, de peste doi ani, vor putea folosi o etichetă europeană specială pentru a arăta că produsul este construit să reziste mai mult. În document apare inclusiv modelul vizual al noii etichete „GARAN”, care va indica numărul de ani garantați pentru durabilitatea produsului.

Consumatorii vor primi și mai multe informații înainte de cumpărare. Pentru anumite produse vor trebui afișate date despre posibilitatea de reparare, existența pieselor de schimb, costurile estimate ale acestora și perioada în care producătorii oferă actualizări software pentru dispozitivele digitale.

O altă noutate importantă este promovarea „dreptului la reparare”. Proiectul introduce un formular european standardizat prin care atelierele de reparații vor fi obligate să spună din start cât costă reparația, cât durează, dacă există produse de schimb temporare și dacă sunt disponibile piesele necesare. Oferta va trebui să rămână valabilă cel puțin 30 de zile.

Autoritățile spun că măsurile sunt necesare și pentru combaterea fenomenului de „greenwashing” — situația în care companiile folosesc termeni precum „eco”, „verde” sau „prietenos cu mediul” fără dovezi reale. Potrivit noilor reguli, asemenea afirmații vor putea fi utilizate doar dacă sunt demonstrate prin certificări sau dovezi clare.

În nota informativă se arată că Republica Moldova este doar parțial aliniată la normele europene privind protecția consumatorilor, iar adoptarea acestor modificări este importantă pentru negocierile de aderare la UE. Documentul mai precizează că noile reguli urmăresc să reducă risipa, să prelungească durata de viață a produselor și să încurajeze economia circulară.