Bill Clinton spune că se simte „îngrozitor” pentru că a lăsat Ucraina fără arme nucleare

06 Apr. 2023, 07:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2023, 07:43 // Actual //  bani.md

Fostul președinte american Bill Clinton a spus că regretă că a făcut presiuni asupra Ucrainei să renunțe la focoasele sale nucleare într-o negociere cu mize mari în 1994.

Într-un interviu acordat serviciului de știri irlandez RTÉ, Clinton a spus că simte o „miză personală” în integritatea teritorială fragilă a Ucrainei. El crede că Rusia nu ar fi invadat Ucraina în 2014 și în 2022, dacă armele sale nucleare moștenite de la fosta URSS ar fi fost încă în țară.

„Simt o miză personală pentru că i-am făcut pe ucraineni să accepte să renunțe la armele lor nucleare”, a spus Clinton. „Și niciunul dintre ei nu crede că Rusia ar fi făcut această cascadorie dacă Ucraina ar mai avea armele”.
În 1994, SUA au ajutat la intermedierea Memorandumului de la Budapesta, cu fostul președinte rus Boris Elțin și cu fostul președinte ucrainean Leonid Kravciuk, cu intenția de a scăpa de armele nucleare care erau încă staționate pe teritoriul Ucrainei după căderea Uniunii Sovietice.

SUA au negociat, de asemenea, acorduri pentru ca Rusia să respecte suveranitatea și granițele Ucrainei, dar în 2014, Rusia și-a încălcat promisiunea că nu va contesta granițele Ucrainei după invadarea Crimeei.
Potrivit Wall Street Journal, în 1994, Clinton i-a oferit în cele din urmă lui Kravciuk 700 de milioane de dolari și „asigurări puternice de securitate” pentru renunțarea la armele nucleare.

„Știam că președintele Putin nu a susținut acordul pe care l-a încheiat președintele Elțin de a nu interfera niciodată cu granițele teritoriale ale Ucrainei – un acord pe care l-a făcut pentru că dorea ca Ucraina să renunțe la armele nucleare”, a spus Clinton în interviu. „Ucrainenilor le-a fost frică să renunțe la ele pentru că au crezut că acesta este singurul lucru care i-ar proteja de o Rusie expansionistă”.

Simon Miles, profesor asistent la Sanford School of Public Policy de la Universitatea Duke și istoric al Uniunii Sovietice și al relațiilor SUA-sovietice, a declarat pentru Insider că, fără acord, Rusia s-ar fi gândit de două ori să invadeze Ucraina în 2014 și în 2022.

„O Ucraina cu arme nucleare s-ar fi bucurat de integritatea teritorială”, a declarat Miles pentru Insider. „Cel mai probabil nu am vedea această invazie”.

Potrivit WSJ, după semnarea acordului din 1994, Kravciuk a spus că, „dacă mâine Rusia intră în Crimeea, nimeni nu va ridica o sprânceană”.

Clinton a recunoscut că Putin a avut planuri asupra modului în care Ucraina să fie slăbită, punând la cale cu prima ocazie invadarea Crimeii în 2014.

„Când i-a fost convenabil, președintele Putin a rupt-o și a luat mai întâi Crimeea”, a spus Clinton în interviu, referindu-se la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. „Și mă simt îngrozitor pentru că Ucraina este o țară foarte importantă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 15:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 15:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sancționarea grupului petrolier rus Lukoil și interzicerea activității companiei în domenii considerate strategice pentru securitatea statului au schimbat semnificativ piața achizițiilor publice de carburanți din Republica Moldova. Mai multe companii și-au dublat sau chiar triplat în 2026 valoarea contractelor obținute de la instituțiile statului, arată o analiză realizată de Ziarul de Gardă.

În 2025, „Lukoil-Moldova” obținuse contracte publice de aproximativ 268 de milioane de lei, de trei ori mai mult decât celelalte mari rețele de benzinării luate împreună. În primele opt luni din 2026, compania nu a mai semnat niciun contract cu statul.

Principalul beneficiar al redistribuirii pieței este „Avante”, care a ajuns pe primul loc cu un singur contract de 146 de milioane de lei, încheiat cu Î.M. „Parcul Urban de Autobuze”. În 2025, compania avea contracte publice de doar 658 de mii de lei.

O creștere puternică a înregistrat și „Vento”. În primele opt luni din 2026, compania a acumulat contracte cu instituțiile statului de peste 130 de milioane de lei, față de circa 53 de milioane de lei în întreg anul 2025. Printre cei mai mari clienți se numără Inspectoratul General al Poliției, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal.

„Petrom-Moldova” și-a dublat, la rândul său, valoarea contractelor publice, de la circa 22 de milioane de lei în 2025 la peste 46 de milioane de lei în primele opt luni din 2026.

Și „Rompetrol-Moldova”, care înainte de 2025 aproape că dispăruse de pe piața achizițiilor publice, a revenit în forță. Până în septembrie 2026, compania a semnat contracte de circa 41 de milioane de lei. Separat, „Rompetrol Rafinare” SA a obținut două contracte uriașe pentru livrarea combustibilului Jet A1 Aeroportului Internațional Chișinău, în valoare de 563 de milioane și, respectiv, circa 700 de milioane de lei.

Pe piață au avansat și jucători mai mici. „Now Oil Retail” și-a triplat valoarea contractelor publice, până la aproape 18 milioane de lei, iar „Bemol” a revenit la achizițiile statului după mai mulți ani de absență, semnând în 2026 nouă contracte de aproape 4 milioane de lei.

Schimbarea vine după ce, în decembrie 2025, autoritățile au interzis Lukoil să activeze în domenii de interes strategic cu beneficiarii și fondatorii existenți, iar activele companiei de la Aeroportul Internațional Chișinău au revenit ulterior în proprietatea statului.