Dezmăț la Aeroportul Chișinău! Trei minute cu un bolid de lux de la terminal la avion costă 5 000 de lei

Constantin Vozian, șeful adjunct al Aeroportului Internațional Chișinău a dezvăluit în cadrul emisiunii Descifrat de la Agora că serviciul VIP de transport de la terminal la avion costă 5000 de lei. este vorba de câteva minute.

„La tarifele vechi, prețul de închiriere a unei asemenea mașini era destul de înalt – în jur de 5.000 de lei pentru câteva zeci de secunde până la aeronavă. Cine procură serviciul de transport cu un automobil de lux, evident că logic era să traverseze și prin VIP. Achita VIP-ul suplimentar, achita serviciile de „senator”. Acest serviciu era în jur 5.000 de lei. Noi trebuie să revizuim tarifele pentru că, de principiu, toata tarifele pe care noi le aprobăm trebuie să fie justificate din punct de vedere al bazei de cost”, a punctat Vozian.

Refrindu-se la automobilul blindat, Vozian a spus că cu el s-a plimbat doar Ilan Șor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Automobilul blindat nu a fost utilizat niciodată pentru astfel de servicii (n.r. servicii de transportate a clienților VIP), el a fost utilizat exclusiv pentru Ilan Șor. Când am făcut o mică excursie cu presa pe la sediul administrativ am văzut o bucată de blindaj care era expres menționat că este un cadou oferit la jubileu președintelui Ilan Șor. Dacă îi vom întreba pe colegii noștri de câte ori cu această mașină s-au deplasat clienții spre aeronavă, răspunsul va fi – zero”, a spus șeful adjunct al Aeroportului Internațional Chișinău.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

#bolid #Aeroport #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.