Începe colapsul în Rusia, două bănci mari se prăbușesc

Declanșarea invaziei din Ucraina de către Vladimir Putin în februarie a dus la impunerea a mai multe pachete de sancțiuni occidentale împotriva Moscovei. Printre cele mai afectate entități din Rusia s-au aflat două bănci puternice, Alfa Bank și VTB, care au avut pierderi de miliarde de dolari în anul 2022.

Alfa Bank a înregistrat o pierdere record de 117,1 miliarde de ruble (1,44 miliarde de dolari) anul trecut, a arătat joi un raport al companiei, în timp ce sancțiunile asupra sistemului său financiar au lovit marile bănci din Rusia, potrivit Reuters.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat că două din cele 13 „instituții de credit de importanță sistemică” oficiale au înregistrat pierderi în anul 2022.

Printre acestea se numără VTB, deținută de stat, care a comunicat miercuri că se așteaptă să revină cu profituri în 2023, din cauza unei pierderi de 7,7 miliarde de dolari cauzate de sancțiuni anul trecut, raportul Alfa Bank confirmând că acesta este cealaltă instituție financiară în dificultate.

Ambele bănci au fost plasate sub sancțiuni occidentale ca răspuns la trimiterea Rusiei a zeci de mii de soldați în Ucraina.

Băncile rusești s-au repliat după o scădere colectivă de 90% a profitului anul trecut, creditorii care se laudă acum cu afaceri de la stat, în special un buget de apărare în plină expansiune, și marile conturi corporative ale țării.

Alfa Bank din Rusia a realizat un profit net de 136,6 miliarde de ruble în 2021, un an record pentru profiturile din sectorul bancar rus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Costurile de provizion pentru eventualele pierderi din credite au crescut de aproximativ cinci ori la 167,4 miliarde de ruble, se arată în raportul Alfa Bank.

Cu toate acestea, venitul net din dobânzi a crescut la 211,7 miliarde de ruble de la 175,8 miliarde de ruble în 2021, iar activele Alfa Bank au crescut la 5,82 trilioane de ruble, de la 5,62 trilioane de ruble.

Oamenii de afaceri ruși sancționați Mikhail Fridman și Petr Aven sunt în discuții cu privire la vânzarea pachetului de acțiuni din Alfa Bank partenerului lor de afaceri de mult timp și cofondatorului acestuia Andrei Kosogov.

#colaps #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.