Începe colapsul în Rusia, două bănci mari se prăbușesc

Declanșarea invaziei din Ucraina de către Vladimir Putin în februarie a dus la impunerea a mai multe pachete de sancțiuni occidentale împotriva Moscovei. Printre cele mai afectate entități din Rusia s-au aflat două bănci puternice, Alfa Bank și VTB, care au avut pierderi de miliarde de dolari în anul 2022.

Alfa Bank a înregistrat o pierdere record de 117,1 miliarde de ruble (1,44 miliarde de dolari) anul trecut, a arătat joi un raport al companiei, în timp ce sancțiunile asupra sistemului său financiar au lovit marile bănci din Rusia, potrivit Reuters.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat că două din cele 13 „instituții de credit de importanță sistemică” oficiale au înregistrat pierderi în anul 2022.

Printre acestea se numără VTB, deținută de stat, care a comunicat miercuri că se așteaptă să revină cu profituri în 2023, din cauza unei pierderi de 7,7 miliarde de dolari cauzate de sancțiuni anul trecut, raportul Alfa Bank confirmând că acesta este cealaltă instituție financiară în dificultate.

Ambele bănci au fost plasate sub sancțiuni occidentale ca răspuns la trimiterea Rusiei a zeci de mii de soldați în Ucraina.

Băncile rusești s-au repliat după o scădere colectivă de 90% a profitului anul trecut, creditorii care se laudă acum cu afaceri de la stat, în special un buget de apărare în plină expansiune, și marile conturi corporative ale țării.

Alfa Bank din Rusia a realizat un profit net de 136,6 miliarde de ruble în 2021, un an record pentru profiturile din sectorul bancar rus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Costurile de provizion pentru eventualele pierderi din credite au crescut de aproximativ cinci ori la 167,4 miliarde de ruble, se arată în raportul Alfa Bank.

Cu toate acestea, venitul net din dobânzi a crescut la 211,7 miliarde de ruble de la 175,8 miliarde de ruble în 2021, iar activele Alfa Bank au crescut la 5,82 trilioane de ruble, de la 5,62 trilioane de ruble.

Oamenii de afaceri ruși sancționați Mikhail Fridman și Petr Aven sunt în discuții cu privire la vânzarea pachetului de acțiuni din Alfa Bank partenerului lor de afaceri de mult timp și cofondatorului acestuia Andrei Kosogov.

#colaps #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.