Timp de secole, noile valuri de automatizare au fost întâmpinate cu previziuni privind pierderea pe scară largă a locurilor de muncă şi de o furie continuă. Timp de secole, previziunile au fost greşite.
Ar putea fi inteligenţa artificială diferită? O primă privire aruncată asupra istoriei spune că nu. Caracterul revoluţionar al ChatGPT îndeamnă totuşi la o nouă rundă de meditaţie pe acest subiect, scrie The Wall Street Journal.
Inteligenţa artificială se infiltrează în viaţa noastră de ani de zile, în chestiuni precum ar fi completarea frazelor noastre în e-mailuri şi căutările pe internet. Cu toate acestea, a trece de la aceste etape la „inteligenţa artificială generativă”, cum este ChatGPT, este ca şi cum ai trece de la controlul dinamic al vitezei de croazieră la condusul complet autonom.
ChatGPT poate răspunde la întrebări în moduri pe care credeam că sunt rezervate exclusiv oamenilor, mai rapid şi mai ieftin.
Mai multe experimente indică potenţialul uimitor al inteligenţei artificiale generative de a înlocui angajaţii din anumite domenii. Cu ajutorul ChatGPT, profesioniştii precum redactorii, analiştii de date şi profesioniştii din domeniul resurselor umane au reuşit să producă comunicate de presă, rapoarte scurte şi e-mailuri în 37% mai puţin timp, cu 10 minute mai puţin în medie, şi cu rezultate superioare, potrivit unui studiu realizat de Shakked Noy şi Whitney Zhang, doctoranzi la Massachusetts Institute of Technology.
Într-un experiment separat realizat de cercetătorul Sida Peng de la Microsoft Corp. şi de trei coautori, programatorii care au folosit un instrument bazat pe un model dezvoltat, ca şi ChatGPT, de către start-up-ul OpenAI au redus timpul necesar pentru a programa un server web cu mai mult de jumătate.
Acestea sunt rezultate care schimbă regulile jocului. Economiştii de la Goldman Sachs Group Inc., generalizând la nivelul întregii economii, concluzionează că IA generativă ar putea majora creşterea productivităţii muncii – elementul de bază al creşterii economice – cu aproape 1,5 puncte procentuale pe an, o dublare de facto faţă de rata actuală.
O productivitate mai mare înseamnă că unii angajaţi sau anumite tipuri de muncă nu vor mai fi necesare. Automatizarea a înlocuit continuu forţa de muncă de secole, desigur, dar, în mod istoric, a afectat munca de rutină şi repetitivă. În schimb, inteligenţa artificială generativă loveşte în profesioniştii bine plătiţi, cu studii superioare.
Cercetătorii de la Open AI şi de la Universitatea din Pennsylvania au cerut unei echipe de oameni şi unui model de tip ChatGPT să evalueze care sunt ocupaţiile cele mai expuse la IA generativă.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
Unele locuri de muncă – cum ar fi spălătorii de vase şi mecanicii de motociclete şi – au fost considerate ca nefiind expuse. Cele mai vulnerabile ocupaţii au fost matematicienii, analiştii şi designerii web. Studiul a concluzionat că aproximativ 19% dintre toţi lucrătorii ar putea fi afectaţi de cel puţin jumătate din sarcinile lor. Printre ocupaţiile potenţial expuse în proporţie de 100% se numără şi jurnalismul.
