Anexarea Crimeii obligă Rusia la plata unor despăgubiri de 5 miliarde de dolari către Naftogaz din Ucraina

Compania energetică de stat a Ucrainei Naftogaz a obținut o hotărâre din partea tribunalului internațional de arbitraj care obligă Rusia să plătească 5 miliarde de dolari în pierderi legate de confiscarea activelor de gaze naturale și petrol din Crimeea.

„Rusia trebuie acum să respecte această decizie în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional”, a declarat Oleksiy Chernyshov, directorul executiv al Naftogaz, într-un comunicat joi.

Ucraina a intentat zeci de procese împotriva Rusiei pentru a solicita despăgubiri pentru daunele legate de agresiunea sa, începând cu anexarea Crimeei în 2014.

Instanța a constatat că compensația ar trebui să fie egală cu valoarea justă de piață a activelor Naftogaz înainte de expropriere. Instanța a respins pretențiile Rusiei conform cărora Naftogaz nu avea dreptul la nicio compensație pentru exproprierea activelor sale.

Sentința este cea mai mare a unui tribunal internațional de arbitraj în legătură cu exproprierea de active de către Rusia în Crimeea.

În plus, instanța a decis că Rusia trebuie să ramburseze Naftogaz costurile asociate procedurii de arbitraj.

Cu toate acestea, nu a fost imediat clar cum va aplica Ucraina decizia tribunalului de la Haga, la mai bine de un an de război cu Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#naftogaz #despagubiri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.