Încă o dovadă că poţi învăţa din eşec: după ce prima afacere a rezistat 3 ani, a inventat una cunoscută în toată lumea

17 Apr. 2023, 07:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
17 Apr. 2023, 07:32 // Bani și Afaceri //  bani.md

Supranumit adesea „părintele motoferăstraielor electrice”, Andreas Stihl a devenit cunoscut la scară largă după ce a inventat prima astfel de unealtă din lume. În timp, compania şi-a păstrat poziţia de jucător de top pe nişa motouneltelor, fiind prezentă astăzi pe circa 160 de pieţe.

Născut în Elveţia, dar stabilit ulterior, alături de familie, în Germania, Sthil a studiat, timp de trei ani, ingineria mecanică, după ce luptase anterior în Primul Război Mondial.
În 1923, împreună cu un prieten, Carl Hohl, a pus bazele unei firme de inginerie cu sediul în Stuttgart, care a rezistat însă pe piaţă doar trei ani. Ulterior, a pornit un nou business, care comercializa sisteme de boilere cu abur.
În 1926 a patentat primul motoferăstrău electric din lume, un instrument care la vremea aceea cântărea 64 de kilograme, fapt pentru care erau necesari doi oameni pentru a-l manevra. În ciuda acestui lucru, invenţia sa a devenit baza pentru viitoarele motounelte folosite la scară mondială. La patru ani distanţă el a reuşit să proiecteze o unealtă îmbunătăţită, care putea fi folosită fără ajutor. Afacerea a continuat să se extindă şi, în 1931, a devenit primul exportator european de motoferăstraie către Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Între 1943 şi 1944 fabrica companiei a suferit pagube importante în urma bombardamentelor, aşa că s-a mutat în Neustadt (actualul Waiblingen).

O serie de controverse legate de istoria businessului au fost date de apartenenţa fondatorului la partidul nazist, dar şi de apelarea la sclavia modernă în operaţiunile businessului. La finalul războiului, Andreas Stihl a fost arestat de trupele aliaţilor şi activitatea companiei a fost stopată timp de trei ani, până la eliberarea antreprenorului. Până în 1971, businessul ajunsese cel mai mare producător al acestei categorii de unelte la nivel mondial.

Pe plan personal, Andreas Stihl a fost căsătorit cu Mia Giersch, alături de care a avut patru copii. A divorţat în 1960 şi s-a recăsătorit cu Hannelore Wegener-Doberg. Fiica sa, Eva Mayr-Stihl, a preluat conducerea companiei după retragerea acestuia.

În prezent, businessul e prezent în aproximativ 160 de ţări, are o reţea de peste 35.000 de distribuitori autorizaţi şi o echipă internaţională de circa 8.000 de angajaţi, conform informaţiilor disponibile pe site-ul companiei. Pe plan local, jucătorul a închis anul 2021, ultimul pentru care există informaţii publice disponibile, cu o cifră de afaceri de 197 de milioane de lei.

Carte de vizită

1. S-a născut pe 10 noiembrie 1896, în Zürich, Elveţia, dar a trăit în Germania;

2. A studiat ingineria şi a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi inventatori din categoria uneltelor electrice;

3. În 1926 a pus bazele companiei Andreas Stihl AG & Company;

4. A fost căsătorit de două ori şi a avut patru copii;

5. A murit în iarna anului 1973.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.