Prăbuşirea cu 40% a vânzărilor de PC-uri produse de Apple este cea mai abruptă dintre marii producători de computere

Vânzările de computere personale produse de Apple au scăzut cu 40,5% în primul trimestru, după ce cererea slabă şi o supraofertă la nivelul întregii industrii au afectat în mod special producătorul Mac, conform Bloomberg.

Vânzările tuturor producătorilor de PC-uri combinate s-au prăbuşit cu 29%, la 56,9 milioane de unităţi şi au scăzut sub nivelurile de la începutul anului 2019, deoarece valul de cerere determinat de munca la distanţă din pandemie s-a evaporat, potrivit celui mai recent raport al IDC. Dintre liderii pieţei, Lenovo Group Ltd. şi Dell Technologies Inc. au înregistrat scăderi de peste 30%, în timp ce vânzările HP Inc. au scăzut cu 24,2%. Nici-un brand important nu a fost scutit de încetinire, Asustek Computer Inc. completând top 5 cu o scădere de 30,3%.

Raportul reprezintă o lovitură deosebită pentru Apple, ale cărei vânzări au rezistat în mare parte de la debutul pandemiei. Cu toate acestea, compania îşi pregătise investitorii pentru rezultate mai slabe în cazul unora dintre echipamentele sale hardware, contextul economic precar ameninţând să diminueze entuziasmul pentru produsele Apple.

Scăderi pe piaţa PC-urilor au fost observate de mai multe trimestre, iar o revenire în a doua jumătate a anului este încă posibilă, a declarat Anurag Rana, analist la Bloomberg Intelligence. Apple a fost afectată în special de o expunere mai mare la piaţa de consum şi de comparaţii mai dificile cu o perioadă puternică din anul precedent, a adăugat acesta.

Ultima dată când Apple a suferit o scădere atât de abruptă a cererii de Mac, industria tehnologică se confrunta cu falimentul dot-com.

În timp ce face faţă celei mai recente crize, Apple pregăteşte noi modele care ar putea contribui la stimularea cererii. Compania se pregăteşte să lanseze următoarea gamă de laptopuri şi desktopuri în cursul acestui an, inclusiv un nou iMac.

În timpul unei teleconferinţe privind câştigurile din februarie, directorul financiar Luca Maestri a declarat că firma se aşteaptă ca veniturile Mac să scadă cu un procent de două cifre în trimestrul care se va încheia în martie. În timpul aceleiaşi teleconferinţe, directorul general Tim Cook a declarat că lansarea cu succes a unui produs informatic în anul precedent înseamnă că cifrele actuale ale vânzărilor MacBook se confruntă cu comparaţii dificile, iar compania continuă să se confrunte cu un mediu economic „dificil”.
Încetinirea cheltuielilor de consum din ultimul an a dus la scăderi de două cifre ale vânzărilor de smartphone-uri şi la acumularea unei supraoferte în rândul celor mai importanţi furnizori de cipuri de memorie din lume. Samsung Electronics Co. care furnizează memorii pentru dispozitive portabile, precum şi pentru PC-uri de birou şi laptopuri, a declarat săptămâna trecută că reduce producţia de memorii după ce a raportat cel mai slab profit de la criza financiară din 2009.

Un aspect pozitiv este că scăderea cererii le oferă producătorilor timp şi spaţiu de manevră „pentru a face schimbări, deoarece multe fabrici încep să exploreze opţiuni de producţie în afara Chinei”, a declarat IDC în raport. Apple diversifică treptat geografia bazei sale de producţie, în condiţiile în care tensiunile care se nasc între Washington şi Beijing ameninţă să perturbe lanţul său de aprovizionare atent orchestrat.

Privind spre 2024, cercetătorii IDC prevăd o potenţială revenire a producătorilor de PC-uri, determinată de o combinaţie între hardware-ul îmbătrânit care va trebui înlocuit şi o economie globală în curs de îmbunătăţire.

Pentru mai multe știri in-ne pe TELEGRAM!

#computere #vinzari #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La începutul anilor 1990, odată cu încheierea Războiului Rece, ţările europene au profitat de aşa-numitele dividende al păcii(beneficiile economice ale reducerii bugetelor pentru apărare – n.r). Acestea au redus bugetele de apărare şi au casat sau au vândut cantităţi mari de echipamente, convinse că un război terestru major pe continent nu mai reprezenta un scenariu plauzibil. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022 a pus capăt acestei iluzii, scrie Bloomberg

Acum, guvernele din întreaga Europă s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a se pregăti pentru tipul de conflict prelungit şi de mare intensitate pe care îl duce Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele au fost inegale, ridicând întrebarea dacă şi când va fi Europa pregătită pentru viitoarele provocări de securitate.

În 1989, cheltuielile militare ale membrilor NATO au depăşit în medie 4% din PIB, deoarece statele membre au căutat să menţină şi să consolideze propriile linii de apărare pentru a fi gata în eventualitatea unui război deschis de URSS şi aliaţii săi.

După prăbuşirea URSS, guvernele s-au grăbit să profite de relaxarea tensiunilor dintre superputeri. Acestea au redus cheltuielile pentru apărare, redirecţionând resursele către domenii mai productive şi mai populare, cum ar fi asistenţa medicală şi socială.

Tancurile, artileria şi alte tipuri de armament greu au fost casate sau vândute. Această tendinţă s-a accelerat după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA, deoarece forţele concepute pentru războiul terestru au fost reconfigurate în unităţi mobile, mai puţin înarmate, pentru misiuni de combatere a terorismului în întreaga lume.

Până în 2014, membrii europeni ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au alocat în medie 1,4% din PIB pentru apărare. Germania avea mai puţin de 1.000 de tancuri şi vehicule de luptă de infanterie combinate, faţă de 7.000 (numai în Germania de Vest) în timpul Războiului Rece.

În cazul SUA, marele câştigător al Războiului Rece, beneficiile economice au fost de scurtă durată. Cheltuielile pentru apărare au scăzut de la 6% din PIB în 1989 la un minim de 3% în 2001, dar au inversat cursul după ce atacurile din 11 septembrie au precipitat războaiele americane majore din Afganistan şi Irak. Aceste angajamente au dus la o creştere a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2010, înainte de a se stabiliza la aproximativ 3,5% în ultimii ani.

Scăderea cheltuielilor pentru apărare în rândul membrilor europeni ai NATO a început să se inverseze în 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În acel an, alianţa a stabilit un termen limită de 2024 pentru ca membrii să atingă un obiectiv de cheltuieli de 2%, ignorat anterior. Puţini erau pe cale să reuşească acest lucru în momentul în care invazia în toată regula a Ucrainei a schimbat radical percepţiile cu privire la cât de multă apărare are nevoie Europa.

Mulţi oficiali europeni şi americani consideră că preşedintele rus Vladimir Putin este hotărât să subordoneze naţiuni care au făcut parte cândva din Uniunea Sovietică. La doar câteva luni după începerea războiului, NATO a adoptat o strategie actualizată care a identificat Rusia ca fiind „cea mai semnificativă şi directă ameninţare a alianţei”. Versiunea anterioară, din 2010, viza un „parteneriat strategic” cu Rusia.

Unele guverne au ajuns să reexamineze doctrinele de apărare care definesc tipurile de războaie pentru care continentul ar trebui să se pregătească. Cei mai mulţi analizează – într-o măsură mai mare sau mai mică – cum să refacă stocurile de tancuri, sisteme antitanc şi antiaeriene, rachete ghidate de precizie, baterii de artilerie şi muniţie, precum şi dronele care s-au dovedit esenţiale în războiul din Ucraina. Compania de consultanţă McKinsey & Co a estimat că, fără război, cheltuielile europene pentru apărare din 2021 până în 2026 ar fi crescut cu 14%, iar conflictul va împinge această creştere la cel puţin 53%, de la 296 miliarde de euro (317 miliarde de dolari) la 453 miliarde de euro, conform estimărilor sale.

Decizia Germaniei în contexul războiului a fost poate cea mai spectaculoasă. Dintre statele NATO, cea mai mare economie a Europei a alocat una dintre cele mai mici părţi din PIB pentru apărare. Dar, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere de 100 de miliarde de euro a cheltuielilor militare. Franţa şi-a majorat cu o treime alocarea bugetară pe şase ani pentru apărare.

Polonia a întocmit o listă de cumpărături care include sute de lansatoare de rachete HIMARS, care au avut un impact semnificativ în Ucraina, precum şi de trei ori mai multe tancuri decât au Franţa şi Marea Britanie împreună şi de şase ori mai multe piese de artilerie autopropulsate decât posedă Germania.

Dacă guvernele vor fi capabile să plătească pentru modernizările ambiţioase în domeniul apărării rămâne o întrebare deschisă. Apelurile pentru mai multe cheltuieli vin într-o perioadă de inflaţie ridicată şi de cerere mare de creşteri salariale în sectorul public, precum şi de subvenţii şi investiţii necesare pentru a îndeplini obiectivele de combatere a schimbărilor climatice. În plus, costul reconstrucţiei Ucrainei, în cele din urmă, va fi ridicat, acesta fiind estimat la câtva sute de miliarde de euro.