Țara din UE care se deconectează de la rețeaua electrică a Rusiei pentru a-și testa independența energetică

Dacă testele se vor derula cu succes, este posibil ca Lituania să se decupleze total de rețeaua rusească din 2024.

Lituania intenţionează să îşi decupleze reţeaua energetică de cea a Rusiei pentru a-şi testa capacitatea de a pune capăt şi ultimei legături energetice pe care o mai are cu Moscova, transmite Bloomberg.

Operatorul de reţea Litgrid AB va derula acest test sâmbătă, între orele 11:00 a.m. şi 9:00 p.m., interval în care toate legăturile cu reţeaua energetică rusească vor fi complet întrerupte. Electricitatea din reţeaua lituaniană va proveni din surse interne, precum şi din importuri din Suedia şi Polonia.

Lituania, alături de Letonia şi Estonia, s-au concentrat pe reducerea dependenţei energetice de Moscova prin căutarea de surse alternative de aprovizionare cu petrol, gaze şi electricitate. Chiar dacă statele baltice nu mai importă combustibili fosili ruseşti după invadarea Ucrainei, cele trei ţări se bazează încă pe vecinul lor mai mare pentru menţinerea stabilităţii sistemului de electricitate.

”Pentru prima dată în istoria sa, sistemul de electricitate din Lituania va opera complet independent, aşa că facem pregătiri responsabile pentru acest test şi vom fi gata pentru toate scenariile. Consumatorii nu vor fi conştienţi de acest test”, a spus Rokas Masiulis, directorul general de la Litgrid.

Ţara baltică va beneficia de o investiţie de la UE în valoare de peste un miliard de euro pentru a o ajuta. Oficialii de la Vilnius intenţionau să se decupleze de reţeaua rusească în 2025, dar, dacă testele se vor derula cu succes, este posibil ca decuplarea să se realizeze încă de anul următor, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Dainius Kreivys.

Pentru a decupla complet liniile energetice, este nevoie ca sincronizarea cu Europa continentală să se facă la pachet cu Letonia şi Estonia, chiar dacă aceste două ţări spun că au nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti pentru această trecere.

În plus, testul Lituaniei va însemna şi izolarea regiunii Kaliningrad, enclava rusească din Marea Baltică. Compania de utilităţi Inter Rao şi-a extins capacităţile energetice din Kaliningrad, pentru a fi capabilă să opereze independent de Lituania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Lituania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.