China ia „sub protecția sa” fostele republici sovietice din Asia Centrală. Mișcarea strategică ce pune în umbră Moscova

28 Apr. 2023, 07:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Apr. 2023, 07:53 // Actual //  bani.md

Ministrul de externe al Republicii Populare Chineze a promis că va sprijini independența republicilor asiatice aflate sub influența Federației Ruse.

China, care își întărește influența în regiunea asiatică, și-a declarat „sprijinul hotărât” pentru Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan în protejarea suveranității și independenței lor, transmite Ukrinform.

„China va sprijini cu hotărâre țările din Asia Centrală în a-și proteja suveranitatea națională, independența, securitatea și integritatea teritorială, va sprijini țările în alegerea lor independentă a căilor de dezvoltare în lumina condițiilor lor naționale și se va opune cu hotărâre oricărei interferențe externe în afacerile interne ale statelor din Asia Centrală”, a spus ministrul de externe chinez Qin Gang înainte de întâlnirea cu omologii din din Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.

Ca răspuns, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru „inițiativele globale” ale Chinei și au fost de acord cu legitimitatea poziției sale cu privire la problemele legate de Taiwan, Xinjiang și Tibet.

După începerea invaziei pe scară largă a Ucrainei, Rusia a început să-și piardă influența în țările din Asia Centrală. În prezent, China își sporește influența în această regiune prin investiții, dezvoltare economică și inovatoare.

Pe măsură ce amprenta Rusiei în Asia Centrală se restrânge, China și Turcia încearcă să umple vidul lăsat în urmă. Acestea abordează regiunea din direcții diferite, utilizând instrumente diferite, cu diferite grade de capacități, și ambele au propriile lor avantaje și constrângeri.

Atuul Beijingului

Pentru Beijing, cu cât rușii rămân implicați într-un conflict cu Vestul, cu atât mai mult apare mai mult spațiu pentru ei de a se extinde în sfera tradițională de influență a Rusiei. De aceea, președintele chinez, Xi Jinping, se prezintă ca mediator în conflictul din Ucraina, chiar în timp ce, în următoarea lună, are programată găzduirea liderilor celor cinci națiuni din Asia Centrală, în ceea ce Beijingul a descris drept „primul summit China-Asia Centrală”.

China, fiind a doua cea mai mare economie a lumii, are o poziție mult mai bună pentru a profita de pierderile Rusiei și intenționează să își valorifice poziția în consecință. Conștient că nu poate concura cu Statele Unite pe mare, Beijingul s-a concentrat în schimb asupra eforturilor în zone precum Asia Centrală, unde SUA este mai puțin competitivă. Regiunea are avantajul suplimentar de a conecta Europa, Orientul Mijlociu și fosta Uniune Sovietică.

De fapt, Beijingul are un avantaj major prin Inițiativa „Belt and Road”, pe care a lansat-o în 2013 (în Kazahstan, dintre toate locurile). China importă deja volume mari de gaze naturale din Turkmenistan printr-un gazoduct care trece prin Uzbekistan și Kazahstan. De asemenea, are o legătură feroviară cu Europa, care trece prin Kazahstan și Rusia, deși una care a fost întreruptă de războiul din Ucraina. La fel cum este în interesul europenilor să nu fie atât de dependenți de Rusia pentru energie, China este precaută să nu se bazeze prea mult pe teritoriul rus, pentru accesul la piețele europene.

Acest lucru înseamnă că China va trebui să dezvolte rute prin Asia Centrală, Marea Caspică, Caucazul de Sud, Turcia și apoi către Europa. Este o inițiativă majoră plină de numeroase provocări politice, economice și tehnice. Beijingul are abilitatea de a construi infrastructură, dar numai în condiții geopolitice favorabile. Inițiativa „Belt and Road” a fost posibilă în mare parte datorită faptului că Washingtonul era preocupat să prevină ca violența din Afganistan să se răspândească în regiunile înconjurătoare.Astfel, Beijingul a putut construi proiecte BRI în Pakistan și Kazahstan, dar acum, odată ce forțele militare ale SUA au părăsit zona, talibanii s-au întors la putere în Kabul, iar instabilitatea se răspândește în aceste regiuni, planurile chineze sunt învăluite în incertitudine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală