China ia „sub protecția sa” fostele republici sovietice din Asia Centrală. Mișcarea strategică ce pune în umbră Moscova

28 Apr. 2023, 07:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Apr. 2023, 07:53 // Actual //  bani.md

Ministrul de externe al Republicii Populare Chineze a promis că va sprijini independența republicilor asiatice aflate sub influența Federației Ruse.

China, care își întărește influența în regiunea asiatică, și-a declarat „sprijinul hotărât” pentru Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan în protejarea suveranității și independenței lor, transmite Ukrinform.

„China va sprijini cu hotărâre țările din Asia Centrală în a-și proteja suveranitatea națională, independența, securitatea și integritatea teritorială, va sprijini țările în alegerea lor independentă a căilor de dezvoltare în lumina condițiilor lor naționale și se va opune cu hotărâre oricărei interferențe externe în afacerile interne ale statelor din Asia Centrală”, a spus ministrul de externe chinez Qin Gang înainte de întâlnirea cu omologii din din Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.

Ca răspuns, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru „inițiativele globale” ale Chinei și au fost de acord cu legitimitatea poziției sale cu privire la problemele legate de Taiwan, Xinjiang și Tibet.

După începerea invaziei pe scară largă a Ucrainei, Rusia a început să-și piardă influența în țările din Asia Centrală. În prezent, China își sporește influența în această regiune prin investiții, dezvoltare economică și inovatoare.

Pe măsură ce amprenta Rusiei în Asia Centrală se restrânge, China și Turcia încearcă să umple vidul lăsat în urmă. Acestea abordează regiunea din direcții diferite, utilizând instrumente diferite, cu diferite grade de capacități, și ambele au propriile lor avantaje și constrângeri.

Atuul Beijingului

Pentru Beijing, cu cât rușii rămân implicați într-un conflict cu Vestul, cu atât mai mult apare mai mult spațiu pentru ei de a se extinde în sfera tradițională de influență a Rusiei. De aceea, președintele chinez, Xi Jinping, se prezintă ca mediator în conflictul din Ucraina, chiar în timp ce, în următoarea lună, are programată găzduirea liderilor celor cinci națiuni din Asia Centrală, în ceea ce Beijingul a descris drept „primul summit China-Asia Centrală”.

China, fiind a doua cea mai mare economie a lumii, are o poziție mult mai bună pentru a profita de pierderile Rusiei și intenționează să își valorifice poziția în consecință. Conștient că nu poate concura cu Statele Unite pe mare, Beijingul s-a concentrat în schimb asupra eforturilor în zone precum Asia Centrală, unde SUA este mai puțin competitivă. Regiunea are avantajul suplimentar de a conecta Europa, Orientul Mijlociu și fosta Uniune Sovietică.

De fapt, Beijingul are un avantaj major prin Inițiativa „Belt and Road”, pe care a lansat-o în 2013 (în Kazahstan, dintre toate locurile). China importă deja volume mari de gaze naturale din Turkmenistan printr-un gazoduct care trece prin Uzbekistan și Kazahstan. De asemenea, are o legătură feroviară cu Europa, care trece prin Kazahstan și Rusia, deși una care a fost întreruptă de războiul din Ucraina. La fel cum este în interesul europenilor să nu fie atât de dependenți de Rusia pentru energie, China este precaută să nu se bazeze prea mult pe teritoriul rus, pentru accesul la piețele europene.

Acest lucru înseamnă că China va trebui să dezvolte rute prin Asia Centrală, Marea Caspică, Caucazul de Sud, Turcia și apoi către Europa. Este o inițiativă majoră plină de numeroase provocări politice, economice și tehnice. Beijingul are abilitatea de a construi infrastructură, dar numai în condiții geopolitice favorabile. Inițiativa „Belt and Road” a fost posibilă în mare parte datorită faptului că Washingtonul era preocupat să prevină ca violența din Afganistan să se răspândească în regiunile înconjurătoare.Astfel, Beijingul a putut construi proiecte BRI în Pakistan și Kazahstan, dar acum, odată ce forțele militare ale SUA au părăsit zona, talibanii s-au întors la putere în Kabul, iar instabilitatea se răspândește în aceste regiuni, planurile chineze sunt învăluite în incertitudine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.