Top 5 cele mai puternice țări islamice din lume

Insider Monkey a făcut un top 5 al celor mai puternice țări islamice din lume, în funcție de PIB și de indicele puterii militare (realizat de Global Firepower). Ratingul fiecărei țări a fost stabilit ca medie între PIB (la o pondere de 60%) și putere militară (pondere de 40%).

5. Arabia Saudită

Scor Insider Monkey: 90.0

Arabia Saudită a fost un deșert până la descoperirea rezervelor sale masive de petrol, ceea ce a dus la transformarea foarte rapidă a țării într-un stat modern. În 2022, țara a avut cea mai mare creștere a PIB-ului dintre toate țările G20, de 8,7%, consolidându-și locul printre cele mai puternice țări islamice din lume. Războiul său proxy a dus la accelerarea cheltuielilor Arabiei Saudite pentru apărare, în timp ce aproape 80% din achizițiile sale de arme provin din SUA.

4. Egipt

Scor Insider Monkey: 90,2

Din martie 2022, lira egipteană a pierdut aproape 50% din valoarea sa față de dolar, deși creșterea economică este compensată de o creștere semnificativă a populației. Din acest motiv, în ciuda creșterii economice, mulți egipteni consideră că nivelul lor de trai a scăzut de-a lungul anilor. Armata deține un control fără precedent asupra majorității aspectelor guvernării, motiv pentru care forța sa militară este atât de mare. În ciuda acestor probleme, Egiptul se numără printre cele mai bogate țări din Africa.

3. Pakistan

Scor Insider Monkey: 91,2

Pakistanul se mândrește cu cea mai puternică armată din lumea musulmană, ceea ce nu ar trebui să fie o surpriză, având în vedere amenințarea cu care se confruntă din partea Indiei și faptul că este singura putere nucleară musulmană oficială din lume. Totuși, deși armata sa este înfricoșătoare, economia sa este la polul opus, iar țara a avut dificultăți în ultimul an, profilându-se riscul de intrare în incapacitate de plată.

2. Turcia

Scor Insider Monkey: 93,8

A treia economie ca mărime din lumea musulmană, Turkiye s-a lovit deja de o criză economică care a dus la hiperinflație în ultimul deceniu. Problemele țării au fost exacerbate de cutremurul recent din regiune și din Siria, care s-a soldat cu peste 50.000 de morți și care va avea un impact economic pe termen lung. Acest fapt ar putea avea consecința că Turcia ar putea fi nevoită să facă un compromis cu privire la bugetul său militar în continuă creștere, în ciuda crizei economice.

1. Indonezia

Scor Insider Monkey: 94,2

În fruntea listei celor mai puternice 15 țări islamice din lume se află cea mai populată țară islamică și singura astfel de națiune al cărei PIB depășește 1 trilion de dolari, ajungând la 1,2 trilioane de dolari în 2021. Una dintre cele mai mari economii dintre piețele emergente, baza sa este clasa de mijloc puternică. Amenințarea inflației nu a cruțat Indonezia, din cauza căreia se orientează către un consum intern mai mare pentru a impulsiona creșterea în 2023. Chiar dacă țara se mândrește cu o armată puternică, ea își propune să devină o putere maritimă dominantă, cele mai mari amenințări venind din partea intruziunilor Chinei și a acordului privind submarinele nucleare încheiat între Australia, Regatul Unit și SUA.

Cele mai bogate țări islamice se găsesc în Orientul Mijlociu

55 de țări cu populație majoritar musulmană fac parte din Organizația de Cooperare Islamică, iar în prezent există aproximativ 1,9 miliarde de musulmani în lume. Deși reprezintă o proporție considerabilă din populația globală, aceste țări nu o duc prea bine economic. Pe de o parte, sunt națiunile cu populație mică din Orientul Mijlociu, precum Oman, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar, care au depozite uriașe de petrol și un PIB mare pe cap de locuitor. Pe de altă parte, sunt țările extrem de populate precum Indonezia, care are cel mai mare număr de musulmani din lume, urmată de Pakistan.

Majoritatea națiunilor musulmane sunt situate în Africa sau în Asia și, deși posedă un mare potențial de dezvoltare, și-au văzut economiile stagnând în ultimii ani. Este motivul pentru care PIB-ul combinat al acestor 55 de țări musulmane este mai mic de 8 trilioane de dolari, reprezentând doar o fracțiune din PIB-ul SUA, cea mai mare economie din lume.

Pe de altă parte, cele mai puternice țări islamice din lume se mândresc cu armate de temut. Spre deosebire de Occident, multe dintre aceste țări au relații tensionate cu vecinii lor sau cu alte țări, de aceea acordă prioritate cheltuielilor militare, și nu creșterii nivelului de trai sau dezvoltării economice pe termen lung.

În Orientul Mijlociu se află câteva țări musulmane foarte bogate, fapt pentru care acestea dispun de resurse pentru a cumpăra arme. Arabia Saudită, bogată în petrol, este un partener important al SUA în materie de arme: în 2017, SUA și Arabia Saudită au semnat o serie de scrisori de intenție pentru ca cea din urmă să achiziționeze arme în valoare de 110 miliarde de dolari pe o perioadă de 5 ani și de 350 de miliarde de dolari pe parcursul unui deceniu. Unii dintre cei mai mari contractori din domeniul apărării din lume, printre care Lockheed Martin, Raytheon Technologies și Northrop Grumman sunt activi în Orientul Mijlociu.

Țări cu probleme economice dar care investesc în capacitatea militară

Pe de altă parte, unele țări au investit masiv în armata în ciuda faptului că nu dispun de suficientă bogăție, inclusiv Pakistanul, care a fost nevoit să cheltuiască mult din cauza amenințărilor teroriste atât din interior, cât și din exterior, inclusiv în contextul tensiunilor tot mai mari cu India în ultimul deceniu. Conflicte similare în Africa, atât interne, cât și externe, au determinat ca țările de pe continent să facă cheltuieli mari pentru armată, chiar dacă națiunile africane sunt printre cele mai sărace din lume.

În ciuda problemelor cu care se confruntă unele dintre cele mai puternice țări islamice din lume, acestea iau parte la economia mondială. Chiar dacă unele țări, cum ar fi Yemen, Siria și Iran, sunt supuse unor sancțiuni dure din partea națiunilor occidentale, totuși economia lor nu stă pe loc, cel mai mare partener comercial al Iranului fiind China, urmată de Emiratele Arabe Unite și apoi India. De fapt, China este un partener comercial important pentru majoritatea țărilor musulmane și reprezintă peste 15% din toate exporturile către Orientul Mijlociu și Africa de Nord, potrivit Băncii Mondiale, fiind urmată de SUA cu 8,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#islam #tari #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.