Producătorul chinez Nio vrea să lanseze în Europa un automobil electric care să coste mai puţin de 30.000 de euro

01 Mai 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mai 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

Producătorul chinez de automobile electrice Nio vrea să cucerească o parte din cota de piaţă a grupului german Volkswagen prin lansarea pe piaţa europeană a unui model care să coste mai puţin de 30.000 de euro, a declarat preşedintele companiei chineze pentru revista Der Spiegel.

„Da, în termeni de preţ, asta înseamnă şi că vom ataca Volkswagen mai puternic ca până acum”, a spus William Li, care este şi fondatorul Nio, fără a oferi alte detalii.

În luna februarie, mai multe surse au declarat pentru Reuters că Nio intenţionează să construiască o uzină care să producă automobile electrice cu preţuri mici sub o nouă marcă, destinate a fi exporte spre Europa, începând chiar de anul viitor.

La salonul auto de la Shanghai, care a avut loc la începutul acestei luni, William Li a spus că producătorii chinezi de automobile electrice ar trebui să se pregătească pentru posibile măsuri protecţioniste din partea guvernelor străine, în contextul în care producătorii chinezi profită de costurile lor reduse pentru a-şi majora exporturile.William Li a estimat atunci că Nio şi ceilalţi constructori chinezi de automobile electrice au un avanataj de până la 20% pe partea de costuri în raport cu rivalii precum Tesla, graţie controlului exercitat de China asupra lanţului de aprovizionare cu materii prime necesare pentru vehiculele electrice. Sursa: Agerpres.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM! 

 

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.